„Cea mai mare creștere din ultimii ani”: Salarii mai mari cu până la 40% pentru unele categorii
Salariile a aproximativ 172.000 de angajați din sectorul bugetar vor fi majorate începând cu 1 ianuarie 2027, în urma reformei sistemului de salarizare, aprobată de Guvern la 12 noiembrie. Majorările vor fi diferențiate, urmând să constituie, în medie, 15.7%, iar în cazul unor funcții vor ajunge până la 40%.
Cele mai mari majorări procentuale sunt prevăzute pentru angajații cu venituri mai mici, inclusiv personalul tehnic și auxiliar, bucătarii, asistenții educatorilor, precum și și ofițerii de investigație.
Aproape o treime dintre beneficiarii majorărilor sunt angajați ai sistemului de învățământ. Reforma presupune alocarea a aproximativ 3.2 miliarde de lei din bugetul de stat în 2027.
Premierul Vasile Tofan a declarat că este „cea mai mare creștere salarială din sectorul bugetar” și a susținut că aceasta urmărește, în primul rând, corectarea inegalităților acumulate în sistemul de salarizare.
Salariul unui polițist de sector va crește de la 13.024 la15.675 de lei
Conform estimărilor Ministerului Finanțelor, salariile vor crește, în medie, cu 19% pentru personalul tehnic de deservire și muncitoresc, cu 20.6% în apărarea națională, cu 15% în ordinea publică și cu peste 15% în administrația publică. În învățământ, cultură și sport, majorarea medie va depăși 14%, iar în sănătate și asistență socială va fi de aproximativ 13%.
Ministra Finanțelor, Victoria Belous, a prezentat mai multe exemple de salarii lunare estimate pentru 2027.
Salariul unui profesor universitar va crește de la 19.816 lei la 23.919 lei, ceea ce reprezintă o majorare de aproximativ 21%. Un asistent de educator va ajunge la un salariu de 9.140 de lei, față de 6.811 lei în prezent, înregistrând o creștere de circa 34%. Iar salariul unui cadru didactic de sprijin va crește de la 11.341 de lei la 13.742 de lei, cu aproximativ 21%.
Pentru unele funcții din cultură sunt prevăzute majorări și mai mari. Un artist de balet va avea un salariu estimat de 14.300 de lei, comparativ cu 10.500 de lei în prezent, ceea ce înseamnă o creștere de aproximativ 36%.
Salariul unui polițist de sector va crește de la 13.024 la15.675 de lei, cu aproximativ 20%. Un ofițer de investigație va primi 17.421 de lei, față de 13.246 de lei, înregistrând o majorare de circa 31%.
În sănătate și asistență socială, salariul unui medic dintr-o instituție finanțată de la bugetul de stat va crește de la 26.104 la 32.381 de lei, cu aproximativ 24%. Un asistent medical va avea un salariu de 12.800 de lei, față de 10.300 de lei în prezent, iar un lucrător social va ajunge la 8.178 de lei, comparativ cu 6.780 de lei.
„Știu că, în continuare, e nevoie de mai mult. Însă aceste exemple arată că reforma aduce creșteri importante, inclusiv pentru funcțiile tehnice, auxiliare și pentru angajații care au avut până acum niveluri mai reduse de salarizare”, a menționat Victoria Belous.
Ministra a precizat că majorările au fost stabilite ținând cont de resursele disponibile la bugetul de stat și de necesitatea reducerii diferențelor salariale dintre categoriile de angajați.
Vasile Tofan: „Corectăm inegalitățile”
Premierul Vasile Tofan susține că reforma este necesară pentru a elimina inegalitățile din sistemul de salarizare, care s-au accentuat de-a lungul anilor din cauza numeroaselor excepții și valori de referință aplicate.
Potrivit șefului Executivului, în prezent persoane care ocupă funcții similare în instituții diferite ajung să primească salarii cu până la 30–40% mai mari sau mai mici, fără ca diferențele să fie justificate de responsabilitățile exercitate.
„De-a lungul anilor, noi am ajuns cu un sistem foarte ciopârțit de salarizare, cu foarte multe valori de referință, foarte multe excepții, care au creat un sistem extrem de complex și nu întotdeauna echitabil”, a declarat Vasile Tofan.
Premierul a atras atenția și asupra ponderii sporurilor și a plăților suplimentare în veniturile bugetarilor. În unele cazuri, acestea ajungeau la 120% din salariul de bază, ceea ce, în opinia sa, contribuia la amplificarea diferențelor dintre angajați.
„Decalajele dintre salarii mici și salarii mari puteau să ajungă la un raport de 1 la 26. Deci, extrem de mare. Decalajele acestea, evident că trebuie reduse. Și, principal, de ani de zile noi am moștenit inclusiv salarii extrem de mici în anumite funcții. Un lucru care trebuie reparat”, a afirmat premierul.
Premierul a comentat și dezbaterile privind majorările salariale pentru deputați, susținând că acestea reprezintă o parte redusă din costul total al reformei.
„Înțeleg că societatea a discutat și a dezbătut foarte mult. Și undeva înțeleg preocuparea despre creșterile salariilor deputaților, percepută ca injustă. Aceasta reprezintă 1% din legea salarizării. Și vreau să ne asigurăm foarte mult că, totuși, marea dezbatere [...] să fie pe posturile care acumulează cele mai mari plăți în cadrul acestei legi”, a menționat premierul.
Salariul de bază va crește, iar sporurile vor fi limitate
Ministra Finanțelor, Victoria Belous, a explicat că reforma nu se limitează la majorarea salariilor, ci presupune și modificarea modului în care sunt calculate și acordate drepturile salariale.
Una dintre principalele schimbări vizează integrarea în salariul de bază a majorității plăților suplimentare. Sporurile și alte componente variabile vor fi limitate, astfel încât salariul fix să reprezinte cel puțin 70% din remunerarea angajatului, iar partea variabilă să nu depășească 30%.
Sporul lunar fix de 1.300 de lei, acordat în prezent mai multor categorii de bugetari, va fi inclus în salariul de bază și nu va mai fi plătit separat.
„În primul rând, majorăm salariul de bază și includem în el majoritatea adăugirilor variabile. Partea variabilă nu va putea depăși 30%, salariul fix fiind de 70%. Sporul lunar fix de 1.300 de lei va fi integrat în salariul de bază”, a precizat Victoria Belous.
O altă modificare se referă la reducerea numărului valorilor de referință utilizate pentru calcularea salariilor. Dacă în 2026 sunt aplicate zece valori de referință, din 2027 numărul acestora va fi redus la cel mult șase, iar până în 2032 autoritățile își propun să ajungă la cel mult patru.
Totodată, Guvernul urmărește reducerea raportului dintre cel mai mic și cel mai mare salariu din sectorul bugetar, de la 1 la 26 în prezent, la cel mult 1 la 10.5.
Ministra Finanțelor a menționat că sporul pentru performanță va fi acordat în baza rezultatelor evaluării profesionale, nu aproape automat, cum se întâmplă în prezent.
„Până acum el se dă la peste 90% din angajați ca un fel de suplinire salarială”, a declarat Belous.
Prin reforma propusă, autoritățile urmăresc ca remunerarea să reflecte mai bine responsabilitățile, complexitatea muncii și rezultatele profesionale ale angajaților.
Reforma nu va reduce salariile actuale
Victoria Belous a dat asigurări că modificarea sistemului de salarizare nu va conduce la diminuarea salariilor nominale ale angajaților din sectorul public.
Proiectul prevede garanții tranzitorii pentru persoanele ale căror drepturi salariale, calculate potrivit noilor reguli, ar putea fi mai mici decât cele stabilite în prezent.
„Un principiu important al reformei este protejarea veniturilor existente. Astfel, proiectul instituie garanții tranzitorii pentru angajați și nu prevede reduceri nominale ale salariilor pentru nicio categorie de personal”, a declarat ministra.
Potrivit acesteia, implementarea reformei va fi etapizată. Cele mai multe prevederi vor intra în vigoare la 1 ianuarie 2027, în timp ce mecanismul privind funcțiile greu de ocupat, salarizarea specialiștilor în tehnologia informației și noile cuantumuri ale unor sporuri va fi aplicabil din 1 ianuarie 2028.
Medicii și asistenții medicali vor avea majorări suplimentare
Ministrul Sănătății, Alexandru Gasnaș, a precizat că angajații instituțiilor medicale finanțate prin Compania Națională de Asigurări în Medicină vor beneficia, separat de reforma salarizării, de o majorare de 10% a salariilor începând cu 1 ianuarie 2027.
Potrivit ministrului, această categorie de angajați nu este finanțată direct din bugetul de stat, ci din fondurile asigurării obligatorii de asistență medicală, motiv pentru care majorările sunt stabilite printr-un mecanism distinct.
„De la 1 ianuarie, ridicăm cu 10% salariile medicilor, asistentelor medicale și profesioniștilor care lucrează în domeniul instituțiilor publice finanțate de Compania Națională de Asigurări. Deci, practic, sunt 95%”, a declarat Alexandru Gasnaș.
Sindicatele cer noi ajustări în Parlament
Vicepreședintele Confederației Naționale a Sindicatelor din Moldova (CNSM), Sergiu Sainciuc, a salutat eforturile Guvernului și ale Ministerului Finanțelor de a îmbunătăți sistemul de salarizare din sectorul bugetar. Totuși, sindicaliștii intenționează să continue negocierile pe platforma parlamentară, asupra propunerilor care nu au fost acceptate la ședințele Comisiei Naționale pentru Consultări și Negocieri Colective,
„Poate ajungem la un numitor comun pentru a mai face niște rectificări. Sper însă foarte mult că acele cifre pe care le-a oferit doamna ministru, de majorarea salariilor, să schimbe situația angajaților din sectorul public, sectorul bugetar”, a afirmat Sainciuc.
Acesta a atras atenția și asupra raportului dintre salariul mediu al bugetarilor și salariul mediu pe economie, care, potrivit datelor prezentate, s-a redus în ultimul an. În trimestrul al doilea din 2026, salariul mediu din sectorul bugetar reprezenta 81.8% din salariul mediu pe țară, față de 85% în aceeași perioadă a anului 2025.
„Această majorare sper să schimbe acest raport, să fie cât mai mic pe parcursul viitorilor ani”, a menționat vicepreședintele CNSM.
Proiectul de lege privind reforma salarizării urmează să fie examinat de Parlament. Dezbaterile asupra documentului au avut loc după mai multe luni de discuții, iar reprezentanții opoziției au anunțat că vor propune amendamente.
Impactul financiar al reformei este estimat la 3.2 miliarde de lei în anul 2027.
CITIȚI ȘI:
