Rusia ar condiționa integrarea europeană a R. Moldova de referendumuri în Găgăuzia și stânga Nistrului. Expert: „Vor să ne controleze”
Rusia ar încerca să includă federalizarea Republicii Moldova în discuțiile privind viitoarea arhitectură de securitate europeană și în negocierile pentru încheierea războiului din Ucraina.
Potrivit unor informații publicate de presa rusă independentă Eho, printre condițiile atribuite Moscovei s-ar număra crearea unei federații formate din Republica Moldova, regiunea transnistreană și Găgăuzia, dar și organizarea unor referendumuri de independență în cele două regiuni dacă țara noastră aderă la Uniunea Europeană.
Expertul în politici publice și analistul politic al comunității WatchDog.MD, Andrei Curăraru, atrage atenția că un asemenea scenariu ar putea oferi Moscovei pârghii de influență asupra deciziilor politice de la Chișinău. El subliniază că informațiile provin din surse anonime și că nu există, deocamdată, o confirmare că propunerile au fost acceptate sau că reprezintă poziția oficială a Kremlinului.
Potrivit lui Curăraru, propunerea ar include și retragerea trupelor ruse din regiunea transnistreană, în schimbul angajamentului Republicii Moldova de a nu adera la alianțe militare. Expertul amintește însă că țara noastră are statut de neutralitate permanentă din 1994, iar Rusia și-a asumat încă la summitul OSCE de la Istanbul, din 1999, angajamentul de a-și retrage trupele de pe teritoriul Republicii Moldova.
„Acum ne cere concesii pentru ceva ce trebuie să facă de 24 de ani”, remarcă analistul, referindu-se la termenul-limită stabilit pentru retragerea trupelor ruse, sfârșitul anului 2002. Angajamentul nu a fost îndeplinit, iar militarii ruși continuă să staționeze în regiunea transnistreană.
Curăraru mai observă că, potrivit informațiilor publicate de Eho, cererile atribuite Moscovei nu s-ar limita la Republica Moldova. Acestea ar viza și statutul militar al Finlandei, precum și prezența bazelor NATO în Lituania, Letonia și Estonia. În opinia expertului, scenariile respective arată că Rusia încearcă să obțină un cuvânt de spus asupra opțiunilor de securitate ale statelor vecine.
„Nu avem confirmarea că a fost acceptată sau că reprezintă poziția oficială a Moscovei. Dar simplul fapt că asemenea scenarii sunt discutate ar trebui să ne preocupe. Mai ales când despre viitorul Republicii Moldova se discută la o masă la care Republica Moldova nu stă”, a declarat Andrei Curăraru.
Informațiile apar în contextul reluării discuțiilor trilaterale privind încheierea războiului din Ucraina. Pe 12 noiembrie, emisarul special al președintelui american Donald Trump, Steve Witkoff, a declarat pentru CNN că, în urma discuțiilor de la Moscova cu Vladimir Putin, a fost convenită organizarea unei noi întrevederi trilaterale. Acesta a precizat că la următoarele runde ar putea participa și reprezentanți europeni.
Federalizarea, un subiect discutat de mai multe ori în istoria Republicii Moldova
Ideea federalizării Republicii Moldova nu este una nouă. Unul dintre cele mai cunoscute proiecte a fost Memorandumul Kozak din 2003, care prevedea transformarea țării într-o federație asimetrică, formată din trei entități: Republica Moldova, regiunea transnistreană și Găgăuzia.
Documentul, elaborat de Dmitri Kozak, pe atunci adjunct al șefului administrației prezidențiale de la Kremlin, prevedea un parlament bicameral, în care reprezentanții regiunii transnistrene și ai Găgăuziei ar fi avut o pondere importantă. Structura propusă le-ar fi oferit reprezentanților Tiraspolului posibilitatea de a influența deciziile la nivel federal. Memorandumul prevedea și menținerea trupelor ruse pe teritoriul Republicii Moldova pentru o perioadă îndelungată.
Inițial, președintele de atunci, Vladimir Voronin, a susținut proiectul și urma să-l semneze în noiembrie 2003, în prezența liderului rus Vladimir Putin. În ultimul moment însă, Voronin a renunțat la semnare, pe fondul protestelor opoziției și al discuțiilor cu reprezentanții partenerilor occidentali. Vizita lui Putin la Chișinău a fost anulată, iar memorandumul nu a mai fost semnat.
Anterior, Vladimir Voronin a recunoscut faptul că R. Moldova urma să-și piardă independența, dacă el ar fi semnat „Memorandumul Kozak”.
„Eu nu regret fapta pe care am făcut-o atunci, iar dacă aș avea posibilitatea acum, exact așa aș proceda. (…) Eu am văzut atunci ce era scris în acel Memorandum. Acolo era scris negru pe alb ce înseamnă această înțelegere, când urma Transnistria să-și declare independența și cu ce urma noi să rămânem. Eu să fiu groparul independenței statului nostru? Ce, eu pentru asta am venit în funcție atunci? Eu nu am putut atunci să merg împotriva principiilor morale, omenești și nici statale și să trec această linie, cu tot respectul către domnul Putin”, afirma Voronin în decembrie 2020.
Subiectul a revenit în discuție și în anii următori. În 2013, Igor Dodon, pe atunci lider al Partidului Socialiștilor, a prezentat un concept propriu de federalizare a Republicii Moldova. Acesta propunea crearea unei federații cu trei subiecți: teritoriul controlat de autoritățile constituționale de la Chișinău, regiunea transnistreană și Găgăuzia. Dodon susținea atunci că federalizarea ar putea reprezenta o soluție pentru reintegrarea țării.
După ce a devenit președinte, în 2016, Dodon a continuat să susțină ideea unei soluții federale, afirmând că problema transnistreană ar putea fi rezolvată printr-o asemenea formulă. În același timp, el a pledat pentru extinderea atribuțiilor Găgăuziei în cadrul unei eventuale reforme constituționale.
CITIȚI ȘI:
