Acordul cu Ucraina ar putea ajuta R. Moldova să-și apere spațiul aerian. Expert: „Avem nevoie de o armată care să ne protejeze”
Republica Moldova are nevoie de un sistem integrat de supraveghere și apărare a spațiului aerian, iar experiența militară acumulată de Ucraina în războiul cu Rusia ar putea ajuta Chișinăul să-și dezvolte aceste capacități. Acordul de cooperare tehnico-militară adoptat de Guvern răspunde unor vulnerabilități urgente ale Republicii Moldova, a declarat expertul în securitate de la WatchDog, Pavel Horea, în ediția din 12 noiembrie a emisiunii „În Context” de la Moldova 1.
Potrivit expertului, cooperarea cu Ucraina nu reprezintă o noutate la nivel internațional, însă pentru Republica Moldova este o premieră prin amploarea domeniilor incluse și prin contextul de securitate în care este încheiată. Horea a evidențiat trei direcții în care Chișinăul are nevoie de progrese: protecția infrastructurii critice, apărarea împotriva dronelor și rachetelor care pătrund în spațiul aerian și dezvoltarea capacităților naționale de apărare.
„Republica Moldova are câteva urgențe pe care trebuie să le soluționeze. Asta este protecția infrastructurii critice, mă refer la rețelele de gaze, rețelele de telecomunicații, rețelele de transport de energie electrică și combaterea dronelor și a rachetelor care pătrund în spațiul nostru aerian”, a declarat Pavel Horea.
Infrastructura energetică, vulnerabilă chiar și după inaugurarea liniei Vulcănești–Chișinău
Expertul a atras atenția că o parte din infrastructura energetică de care depinde Republica Moldova rămâne expusă riscurilor generate de războiul din Ucraina. Chiar dacă a fost inaugurată linia electrică Vulcănești–Chișinău, o parte din rețeaua de transport al energiei traversează în continuare teritoriul ucrainean.
Pavel Horea a amintit că, în trecut, infrastructura energetică din Ucraina a fost afectată în urma unui atac, iar acest lucru a provocat întreruperi în alimentarea cu energie electrică a unor consumatori din Republica Moldova.
În opinia sa, cooperarea cu Kievul poate contribui la o mai bună protecție a infrastructurii de care depinde securitatea energetică a țării.
R. Moldova nu are încă un sistem integrat de apărare împotriva dronelor
O altă vulnerabilitate majoră este capacitatea limitată a autorităților de a detecta, monitoriza și intercepta dronele care pătrund în spațiul aerian al țării. Deși Republica Moldova a procurat radare și alte echipamente de supraveghere, acestea nu sunt suficiente pentru a asigura singure protecția spațiului aerian.
Pavel Horea a explicat că apărarea împotriva dronelor presupune un sistem complex, în care echipamentele trebuie să funcționeze împreună, de la detectarea obiectelor până la transmiterea coordonatelor și intervenția pentru interceptare.
„Republica Moldova nu are un sistem integrat. Pentru asta, ca să ai capacitatea să detectezi, să monitorizezi acele drone și să transmiți mai departe coordonatele pentru a fi interceptate, doborâte și așa mai departe, este nevoie de un lanț întreg și de sisteme sofisticate”, a explicat expertul.
În acest context, el a făcut referire la conceptul european al „zidului de drone”, care presupune utilizarea unor senzori și a unor sisteme de interceptare pentru detectarea și neutralizarea dronelor care încalcă spațiul aerian.
Expertul consideră că Republica Moldova ar putea prelua experiența Ucrainei și ar putea dezvolta soluții mai accesibile financiar decât sistemele clasice de apărare antiaeriană. Potrivit lui, o variantă ar fi utilizarea dronelor de interceptare, alături de instruirea militarilor moldoveni de către specialiști ucraineni.
„Sunt câteva opțiuni. Fie niște sisteme de interceptoare foarte scumpe și indisponibile pentru Republica Moldova, fiindcă cererea este foarte mare acum pe piață și capacitățile de producție sunt foarte mici, ceea ce ar însemna termene de cel puțin 5-7 ani, fie adoptăm niște soluții mult mai simple și mult mai ieftine din punct de vedere financiar”, a spus Pavel Horea.
Acesta a adăugat că Ucraina poate oferi atât tehnologii, cât și instructori care să pregătească militarii moldoveni pentru utilizarea acestor echipamente.
Nu putem cere protecție, dar în același timp să respingem măsurile de apărare
Pavel Horea a criticat contradicțiile din dezbaterea publică privind dezvoltarea capacităților de apărare ale Republicii Moldova. Potrivit lui, unele voci reproșează autorităților că nu pot preveni incidentele cu drone, dar critică în același timp inițiativele de dezvoltare a industriei naționale de apărare și de producere a dronelor.
Expertul consideră că o asemenea abordare riscă să lase țara fără capacitățile necesare pentru a face față noilor amenințări de securitate.
„Pe de o parte, avem nevoie să ne protejăm și blamăm autoritățile că nu fac nimic, iar atunci când autoritățile întreprind măsuri ca să reușească cumva să facă față acestor provocări, iarăși se anunță că, de fapt, noi nu vrem să ne protejăm, dar vrem să ne implicăm în război. Se poate întâmpla ca, atunci când alergi după doi iepuri, să nu prinzi niciunul”, a declarat Horea.
Acesta a amintit că Armata Națională a trecut printr-o perioadă îndelungată de subfinanțare și degradare, iar consolidarea capacităților de apărare este necesară pentru protejarea suveranității și integrității teritoriale a Republicii Moldova.
„Noi suntem într-un context în care avem nevoie de armată, avem nevoie, ca orice stat, de o armată care să protejeze interesele, integritatea și suveranitatea Republicii Moldova”, a subliniat expertul.
Cooperarea cu Ucraina nu înseamnă că R. Moldova renunță la neutralitate
Referindu-se la criticile potrivit cărora acordul cu Ucraina ar putea afecta statutul de neutralitate al Republicii Moldova, Pavel Horea a spus că schimbul de experiență și instruirea militarilor nu trebuie confundate cu participarea directă la un conflict armat.
Expertul a explicat că documentul nu presupune transferul de contingente militare și nici dislocarea soldaților ucraineni pe teritoriul Republicii Moldova. Cooperarea poate avea loc prin schimb de instructori, tehnologii și experiență profesională, fără ca militarii moldoveni să fie trimiși să participe la războiul din Ucraina.
„Atâta timp cât soldații noștri se află aici, în Republica Moldova, și soldații ucraineni se află în Ucraina, schimbul de instructori, schimbul de experiență nu contravine prevederilor legislației”, a afirmat Pavel Horea.
Acesta a adăugat că adaptarea la noile metode de război nu înseamnă renunțarea la neutralitate, ci dezvoltarea unor capacități necesare pentru apărarea propriului teritoriu.
În ceea ce privește o eventuală reacție a Moscovei la aprofundarea cooperării dintre Chișinău și Kiev, Pavel Horea consideră că Rusia ar putea folosi acest subiect pentru a alimenta temerile în societatea moldovenească.
„Această retorică este mai mult destinată publicului nostru de aici, pentru a intimida și a speria cetățenii care, la rândul lor, să pună presiune pe autorități. Să luăm la nivel obiectiv: ce fel de pericol poate să fie Republica Moldova pentru Federația Rusă? Noi nu avem capacități armate, practic sunt la nivel zero în comparație cu Federația Rusă”, a declarat Pavel Horea.
Expertul a subliniat că R. Moldova nu urmărește o confruntare militară cu Rusia și nici soluționarea pe cale armată a conflictului din regiunea transnistreană. Totuși, acest lucru nu ar trebui să împiedice autoritățile să adapteze sistemul național de apărare la noile riscuri de securitate.
Unul dintre cele mai importante beneficii ale cooperării cu Ucraina este, în opinia expertului, accesul la experiența acumulată de militarii ucraineni în război. Echipamentele pot fi procurate, însă modul în care acestea sunt utilizate și adaptate la realitățile câmpului de luptă nu poate fi învățat doar din exerciții militare.
Amintim că, Guvernul a aprobat pe 12 noiembrie acordul de cooperare tehnico-militară dintre Republica Moldova și Ucraina, semnat la Kiev pe 26 octombrie 2026. Documentul prevede schimburi de informații, tehnologii și experiență profesională în domenii precum protecția infrastructurii critice, apărarea cibernetică și supravegherea spațiului aerian. Acordul are o valabilitate inițială de cinci ani și urmează să fie transmis Parlamentului pentru ratificare. Pentru a intra în vigoare, acesta trebuie ratificat de parlamentele ambelor state.
CITIȚI ȘI:
