Corespondență Dan Alexe | Irlanda: Summit UE pe fundal de amenințări și război hibrid
După summitul de joi 12 noiembrie al Comunității Politice Europene (CPE), urmează vineri 13 summitul informal al celor 27 din UE, ambele forumuri având loc la Dublin deoarece Irlanda deține până la sfârșitul anului președinția rotativă a Uniunii Europene.
Securitatea europeană este subiectul comun celor două summituri, iar întâlnirile liderilor din UE au loc după ce o serie de amenințări cu bombe au zguduit mai multe țări europene în ultimele săptămâni, vizând în mod specific instituțiile media irlandeze, precum și mai multe zboruri comerciale între orașe europene, școli în Franța, sau atacuri informatice asupra mărilor magazine.
Joi 12 noiembrie, Dublinul a găzduit cel de-al nouălea summit al Comunității Politice Europene (CPE). Acest cadru de dialog reunește statele membre ale UE și parteneri precum Regatul Unit, Ucraina, Elveția, Norvegia și Turcia. Printre participanți s-a numărat și președinta R. Moldova Maia Sandu.
Coprezidată de prim-ministrul irlandez Micheál Martin și de președintele Consiliului European, António Costa, reuniunea s-a concentrat pe tema unei Europe puternice, sigure și conectate. Discuțiile au vizat două direcții principale: consolidarea competitivității – prin inovare, conectivitate transfrontalieră și energie la prețuri accesibile – și asigurarea securității și apărării unei Europe democratice. Valoarea acestui format constă în faptul că permite atât țărilor din UE, cât și celor din afara Uniunii, să discute despre preocupări comune.
Vineri, summit UE: Inteligența artificială și Ucraina în prim-plan
Vineri, atenția se îndreaptă exclusiv către cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, alături de președintele Comisiei Europene, António Costa.
Inteligența artificială va constitui tema centrală a summitului european de vineri. Această reuniune informală are scopul de a facilita o reflecție strategică asupra direcției tehnologice a Uniunii în fața giganților SUA și China. Pentru a contribui la discuții, au fost invitați doi dintre cei mai mari experți: Arthur Mensch, cofondator și CEO al Mistral AI, și Geoffrey Hinton, cercetător distins cu Premiul Nobel pentru Fizică în 2024 pentru activitatea sa în domeniul rețelelor neuronale artificiale.
Împreună cu șeful companiei franceze Mistral AI, liderii vor analiza poziția Europei în cursa globală: cum își poate dezvolta propriile capacități, cum poate finanța infrastructura necesară și cum poate reduce dependențele tehnologice? Discuția va viza, de asemenea, utilizarea inteligenței artificiale în economie.
Geoffrey Hinton va aborda implicațiile mai largi ale acestei tehnologii, inclusiv aspecte legate de siguranță, încredere, drepturi fundamentale, protecția copiilor și funcționarea democrației.
Nota pregătitoare privind inteligența artificială ridică o serie de întrebări care depășesc cu mult sfera sectorului tehnologic. Cum pot fi sprijinite întreprinderile mici și mijlocii (IMM-urile) și administrațiile publice să adopte aceste instrumente? Cum ne putem pregăti pentru schimbările pe care acestea le vor genera pe piața muncii? Și cum pot fi protejate discursul public și alegerile împotriva dezinformării și manipulării facilitate de inteligența artificială?
Documentul final ce va fi aprobat subliniază, de asemenea, dependențele Europei în domenii critice – de la cipuri electronice și tehnologii de tip „cloud” până la modele de inteligență artificială – și stabilește o legătură între necesitățile de investiții și accesul la energie curată, suficientă și la prețuri accesibile. Provocarea este, așadar, una deopotrivă economică, industrială și tehnologică.
Ucraina, de asemenea pe agenda celor 27 de state membre în UE
Reuniunea de vineri va aborda și cele mai recente evoluții în războiul purtat de Rusia împotriva Ucrainei. Consiliul European notează că sunt în desfășurare discuții privind pacea, care vor contura atât viitorul Ucrainei, cât și securitatea Europei. Și, în acest cadru, un punct important va fi constituit de avertismentul lansat de cancelarul german Friedrich Merz la adresa țărilor -- cu toatele est-europene -- care ezită să se implice mai mult în sprijinirea Ucrainei dar care sunt, în același timp, net beneficiare de fonduri europene.
Ca lider al principalei țări plătitoare la bugetul comun, cancelarul Merz avertizează că stabilirea întregului buget al Uniunii pe perioada 2028-2034, buget care se ridică la aproape 2.000 de miliarde EUR în prețuri curente (1,26% din Venitul Național Brut al UE) și a cărui negociere bate pasul pe loc de prea multă vreme.
Pe scurt, a spus cancelarul Merz (ceea ce premierul Slovaciei, Robert Fico, a numit "șantaj"), aprobarea bugetului global al UE va depinde de participarea colectivă la efortul financiar în favoarea Ucrainei. Iată așadar un summit european animat, a cărui miză depășește poziționarea continentului în cursa pentru inteligența artificială.
