RAPORT | Salarii de peste 120 de mii de lei și datorii de miliarde la întreprinderile de stat
Întreprinderile de stat administrează active de zeci de miliarde de lei, însă o parte dintre acestea acumulează pierderi, în timp ce salariile unor directori depășesc 100.000 de lei lunar. Sunt câteva dintre constatările unei anchete parlamentare privind administrarea patrimoniului public, al cărei raport urmează să fie examinat luni, 16 noiembrie, de Parlament. Documentul scoate la iveală probleme de gestionare, lipsa unor evidențe clare și întârzieri în reorganizarea întreprinderilor neperformante.
Potrivit raportului, cele 115 întreprinderi de stat și companii cu capital de stat monitorizate de Ministerul Finanțelor aveau, la sfârșitul anului 2024, datorii de peste 25 de miliarde de lei. Împreună, acestea au obținut un profit de aproximativ 1.1 miliarde de lei, însă câștigurile au provenit în principal de la câteva companii mari, precum Energocom, Aeroportul Internațional Chișinău și Loteria Națională.
În schimb, din cele 87 de întreprinderi de stat monitorizate, 37 au încheiat anul 2024 cu pierderi, aproape de două ori mai multe decât în 2023. Pierderile acestora au ajuns la 517 milioane de lei.
Salarii de peste 120.000 de lei pentru conducerea unor întreprinderi
Raportul arată că veniturile lunare ale conducătorilor de întreprinderi de stat diferă considerabil. Cele mai mari sume au fost înregistrate la Aeroportul Internațional Chișinău, unde remunerația medie lunară a conducătorului a fost de aproximativ 123.100 de lei, în timp ce salariul mediu al angajaților era de 29.200 de lei.
La MoldATSA, conducătorul a avut o remunerație medie lunară de 112.600 de lei, iar salariul mediu al angajaților era de 63.600 de lei. În cazul Poștei Moldovei, conducătorul a primit, în medie, 74.000 de lei lunar, de peste opt ori mai mult decât salariul mediu al angajaților, de aproximativ 9.000 de lei.
Sumele prezentate în raport includ nu doar salariile de bază, ci și sporurile, premiile și alte plăți. Comisia a constatat că veniturile mari ale conducerii nu sunt întotdeauna legate de rezultatele financiare ale întreprinderilor.
De exemplu, la MoldATSA, salariul mediu al angajaților a crescut cu 93% față de 2019, ajungând la 63.600 de lei în 2025. Numai în ultimii doi ani analizați, creșterea a fost de 71%, deși numărul angajaților a rămas aproape neschimbat. În schimb, la Calea Ferată din Moldova, salariul mediu era de aproximativ 9.300 de lei, iar compania a acumulat pierderi de aproape 800 de milioane de lei în perioada 2019–2025.
Pe lângă salariile directorilor, statul a cheltuit aproximativ 205 milioane de lei, în perioada 2017–2026, pentru plata membrilor consiliilor de administrație și a altor organe de conducere și control, inclusiv recompensele din profit. Comisia susține că aceste plăți nu au fost legate suficient de performanțele întreprinderilor.
Sute de întreprinderi despre care statul nu are date clare
O altă problemă este lipsa unei evidențe clare a întreprinderilor de stat. În august 2026, Agenția Servicii Publice avea înregistrate 513 întreprinderi, în timp ce Registrul patrimoniului public consemna doar 163 la începutul anului 2025. Diferențele sunt explicate inclusiv prin numărul mare de întreprinderi inactive, care nu au fost eliminate din registre.
Mai mult, din cele 152 de întreprinderi aflate în administrarea autorităților publice centrale, doar 77 erau active la începutul anului 2026. Alte 28 se aflau în procedură de insolvabilitate, 14 în proces de lichidare, iar 33 nu desfășurau activitate economică.
Comisia a constatat și că 42 de întreprinderi care trebuiau radiate încă din 2019 figurau în continuare în registre. În cazul a 36 dintre ele, datele instituțiilor se contraziceau: la Serviciul Fiscal apăreau ca radiate, dar la Agenția Servicii Publice figurau în continuare ca active.
Probleme au fost identificate și în administrarea terenurilor. De exemplu, pe terenurile gestionate de Administrația de Stat a Drumurilor au fost identificate 137 de construcții private pentru care nu se achita nicio plată pentru folosirea terenurilor.
Privatizări întârziate și companii cu pierderi
Reforma întreprinderilor de stat avansează lent, mai arată raportul. Deși autoritățile au decis încă în 2023 care întreprinderi trebuie păstrate, reorganizate, privatizate sau închise, până la întocmirea documentului fuseseră finalizate doar nouă lichidări și 16 reorganizări.
Printre companiile pregătite pentru privatizare se numără Hotelul Zarea din Chișinău, scos la vânzare cu un preț de pornire de 106 milioane de lei, și Fabrica de Sticlă din Chișinău, cu un preț de pornire de 773 de milioane de lei. La data întocmirii raportului, niciuna dintre cele cinci entități pregătite pentru privatizare nu fusese vândută.
Controale propuse la Aeroport, Energocom, Moldtelecom și alte companii
În urma anchetei, Parlamentului i se propune să solicite verificări suplimentare la mai multe companii de stat.
Astfel, Curții de Conturi i se recomandă să includă în programul de audit pentru 2027 Aeroportul Internațional Chișinău, Loteria Națională, Poșta Moldovei și Energocom.
Totodată, Inspectoratul Control Financiar de Stat ar urma să verifice activitatea Administrației Naționale a Drumurilor, Energocom, Moldtelecom și Metalferos. Centrului Național Anticorupție i se recomandă să efectueze o evaluare a integrității la Aeroportul Internațional Chișinău și să prezinte rezultatele Parlamentului.
Proiectul mai prevede ca Guvernul să pregătească, în termen de șase luni, modificările necesare pentru îmbunătățirea administrării întreprinderilor de stat. Printre recomandări se numără limitarea perioadelor în care întreprinderile sunt conduse de directori interimari, stabilirea salariilor în funcție de rezultate și o evidență mai clară a patrimoniului public.
Comisia de anchetă, condusă de deputatul Dinu Plîngău, a fost creată pe 2 iulie 2026, în urma problemelor apărute la MoldATSA. Raportul său a fost înregistrat în Parlament pe 5 octombrie și urmează să fie examinat în ședința din 16 noiembrie.
CITIȚI ȘI:
