Externe

Revista presei internaționale | SUA propun Ucrainei să se retragă din Donbas în schimbul aderării la NATO; Europa și-a desemnat negociatorii pentru discuții cu Rusia

Publicat

Presa internațională analizează o nouă propunere americană privind încheierea războiului din Ucraina, rolul Europei în negocierile de pace și intensificarea atacurilor hibride. Printre alte teme abordate de publicațiile străine se numără tensiunile politice din Israel, perspectivele negocierilor nucleare dintre marile puteri și disputele teritoriale din Marea Chinei de Sud.

Financial Times dezvăluie că emisarii americani Steve Witkoff și Jared Kushner au propus Ucrainei să adere la NATO în schimbul retragerii trupelor sale din partea Donbasului pe care îl mai controlează. Ziarul îl citează pe președintele Volodimir Zelenski, care a respins o asemenea înțelegere, susținând că ea trebuie acceptată de cetățenii Ucrainei. Cotidianul britanic atrage atenția că Rusia revendică un teritoriu pe care nu a reușit să-l cucerească, în pofida pierderilor militare importante. Financial Times precizează însă că propunerea nu reprezintă un acord și că eventuala aderare a Ucrainei la NATO ar necesita consimțământul aliaților.

În privința participării europenilor la aceste negocieri, Deutsche Welle relatează că Franța, Germania, Italia, Polonia și Regatul Unit au fost desemnate să reprezinte Europa, alături de instituțiile Uniunii Europene. Postul german consideră că această formulă încearcă să împace interesele principalelor puteri europene cu preocupările statelor aflate în apropierea Rusiei. În analiza Deutsche Welle, participarea Europei este esențială, deoarece un eventual acord de pace ar putea modifica raporturile de securitate de pe continent. Totodată, postul amintește că liderii europeni resping orice înțelegere care i-ar permite Moscovei să influențeze deciziile suverane ale statelor vecine.

Sprijinul occidental pentru Ucraina se manifestă și prin menținerea prezenței diplomatice la Kiev, remarcă The Guardian. Ziarul descrie situația diplomaților occidentali care continuă să lucreze în capitala ucraineană, în pofida bombardamentelor și a amenințărilor Moscovei. Reprezentanții mai multor state europene consideră că avertismentele Kremlinului, care le cere să părăsească Ucraina, urmăresc să intimideze și să slăbească sprijinul internațional pentru Kiev, consemnează publicația. The Guardian relatează că ambasadele sunt protejate cu saci de nisip, iar diplomații trebuie să se adăpostească frecvent în timpul alarmelor aeriene, însă apreciază că menținerea misiunilor diplomatice transmite un mesaj politic important: Rusia nu poate izola Ucraina prin bombardamente.

Presiunile asupra statelor europene iau și alte forme, avertizează El País, care examinează intensificarea atacurilor hibride, de la sabotarea sistemelor informatice până la amenințările false cu bombă. Potrivit ziarului spaniol, atacurile cibernetice asupra instalațiilor frigorifice din supermarketuri au produs pagube în mai multe țări, iar alertele false au perturbat transportul aerian și activitatea școlilor. Publicația evocă suspiciuni privind implicarea unor grupări legate de Rusia și Iran, dar menționează că autorii tuturor incidentelor nu au fost identificați. În interpretarea El País, asemenea operațiuni urmăresc să provoace teamă în rândul populației și să submineze încrederea în capacitatea autorităților de a asigura securitatea cetățenilor.

În Europa Centrală, o altă dispută privește independența presei, după ce aproximativ 350 de mii de persoane au manifestat duminică la Praga, transmite AFP. Agenția franceză explică faptul că protestele vizează reforma prin care guvernul premierului Andrej Babiš intenționează să elimine taxele de abonament pentru televiziunea și radioul public și să finanțeze aceste instituții direct de la bugetul statului. Manifestanții se tem că noul sistem ar permite autorităților să exercite presiuni politice asupra redacțiilor, asemenea situațiilor întâlnite în alte state central-europene, relatează AFP. Agenția prezintă și poziția premierului ceh, care respinge acuzațiile și dă asigurări că reforma nu va afecta independența editorială.

O altă dezbatere din Uniunea Europeană privește costurile tranziției ecologice, notează Reuters, potrivit căreia președinția irlandeză a Consiliului UE propune reducerea într-un ritm mai lent a certificatelor gratuite de emisii acordate industriei. Agenția amintește că aceste certificate protejează temporar companiile europene de costurile ridicate ale politicilor climatice și de concurența producătorilor din afara Uniunii. Conform Reuters, noua propunere le-ar oferi întreprinderilor mai mult timp pentru investiții în tehnologii mai puțin poluante. Agenția identifică aici una dintre marile dileme economice ale Europei: cum să reducă emisiile fără să afecteze competitivitatea industriei europene.

Această dispută dintre ambițiile climatice și costurile economice se regăsește și la negocierile internaționale de la Antalya, urmărite de Folha de S.Paulo. Ziarul brazilian consemnează divergențe privind menținerea obiectivului de limitare a încălzirii globale la 1,5 grade Celsius. Publicația evidențiază poziția statelor insulare, pentru care respectarea acestui prag este vitală, deoarece creșterea nivelului mărilor le amenință direct teritoriile, dar și rezervele altor țări, care se tem de noi obligații de reducere a emisiilor fără garanții financiare. Folha de S.Paulo avertizează că depășirea pragului de 1,5 grade devine tot mai probabilă, iar revenirea sub această limită ar necesita reduceri masive ale emisiilor și tehnologii care nu sunt încă disponibile la scară suficientă.

Un alt subiect major al agendei internaționale este controlul armamentului nuclear, abordat de South China Morning Post în perspectiva summitului Cooperării Economice Asia-Pacific, programat în această săptămână la Shenzhen. Publicația examinează posibilitatea unor negocieri între Statele Unite, Rusia și China, în condițiile în care Washingtonul și Moscova dețin împreună aproape 90 la sută din armele nucleare existente, iar Beijingul continuă să-și extindă arsenalul. În opinia cotidianului din Hong Kong, o reducere imediată și substanțială a armamentului este puțin probabilă, dar cele trei puteri ar putea conveni măsuri pentru diminuarea riscului unei confruntări nucleare. South China Morning Post apreciază că reuniunea liderilor ar putea deschide un dialog mai amplu despre controlul armamentului, într-un moment în care relațiile dintre marile puteri sunt marcate de neîncredere.

China se află și în centrul unei alte dispute regionale, analizate de Al Jazeera: negocierile cu statele din Asia de Sud-Est pentru adoptarea unui cod de conduită în Marea Chinei de Sud, unde Beijingul revendică aproape întreaga suprafață maritimă. Postul relatează că aproximativ 80 la sută din textul acordului a fost negociat, însă părțile nu au depășit divergențele privind teritoriile disputate și caracterul obligatoriu al regulilor. Experții consultați de Al Jazeera apreciază că tensiunile dintre China și Filipine reduc șansele încheierii acordului la summitul regional de la Manila. Potrivit analizei, lipsa unor reguli acceptate de toate părțile menține riscul unor confruntări într-o zonă prin care trece o parte importantă a comerțului mondial.

În Orientul Mijlociu, atenția se îndreaptă spre criza politică din Israel, unde premierul Benjamin Netanyahu riscă să piardă puterea după alegerile parlamentare de la sfârșitul lunii octombrie, scrie Al-Monitor. Publicația amintește că liderul opoziției, Gadi Eisenkot, a obținut sprijinul a 67 dintre cei 120 de deputați și a primit mandatul de a forma noul guvern. Sursele politice citate de Al-Monitor se tem că Netanyahu ar putea încerca să provoace o nouă confruntare militară cu Iranul pentru a împiedica transferul puterii. Aceste suspiciuni sunt alimentate de vizita șefului serviciilor secrete israeliene la Washington și de încercările de a convinge administrația Trump să reia atacurile asupra Iranului, consemnează publicația, care admite însă că presupusele intenții ale premierului nu sunt confirmate.

Rezultatul alegerilor continuă să provoace dezbateri și în Statele Unite, unde democrații încearcă să stabilească direcția politică a partidului după victoria categorică în scrutinul pentru Congres din 3 noiembrie, relatează Axios. Publicația identifică două tabere: una care susține continuarea confruntării dure cu Donald Trump și republicanii și alta care propune un discurs mai conciliant în perspectiva alegerilor prezidențiale din 2028. Axios remarcă faptul că ambele strategii au avut susținători printre candidații victorioși, ceea ce complică alegerea unei direcții comune. În concluzia analizei, succesul electoral nu a rezolvat disputa privind identitatea politică a Partidului Democrat și strategia prin care acesta va încerca să recâștige Casa Albă.

În Africa, Associated Press semnalează riscul extinderii războaielor din Sudan și Etiopia într-un conflict regional, după ce cele două țări s-au acuzat reciproc că sprijină grupări armate de pe teritoriul vecin. Agenția prezintă acuzațiile armatei sudaneze, potrivit cărora Etiopia le permite paramilitarilor să lanseze atacuri de pe teritoriul său, în timp ce autoritățile etiopiene susțin că Sudanul îi ajută pe rebelii din regiunea Tigray. Associated Press menționează că aceste acuzații nu au putut fi verificate independent, însă schimburile de arme și alianțele regionale sporesc tensiunile. Experții consultați de agenție se tem că extinderea confruntărilor ar putea declanșa noi valuri de refugiați, într-o regiune unde războiul din Sudan a obligat deja aproximativ 13 milioane de oameni să-și părăsească locuințele.

Citește mai mult