Revista presei interbelice: Regina Maria în America, securitatea României și scandalurile din Basarabia

17 noiembrie 1926. Cum o zi fără știre despre Regina Maria? Era o știre de senzație: Regina Maria a României a devenit nașă în America. În timpul turneului său american, Regina Maria a avut parte de un moment deosebit de emoționant la Saint Louis.
Împreună cu principele Nicolae și principesa Ileana, suverana a mers la capela Universității, unde a botezat fetița unui lucrător pe nume Weber, originar din Ardeal, dându-i numele Maria.
Presa relata că asistența a fost profund emoționată când Regina, devenită nașă, și-a sărutat fina. Ulterior, familia regală a participat la o recepție organizată de clubul femeilor din Saint Louis, unde Regina Maria a lăudat organizarea femeilor americane.

Îl regăsim și pe Rege pe prima pagină cu un mesaj extrem de actual și acum la 100 de ani diferență. Regele Ferdinand, prezent la deschiderea parlamentului în noiembrie 1926 cuvântă următoarele: ,,Pentru siguranța țării trebuie făcute chiar și sacrificii!”
Regele transmitea un mesaj despre politica externă și securitatea țării și reafirma angajamentul României pentru pace, respectarea tratatelor internaționale și consolidarea alianțelor cu Franța, Italia, Polonia și statele Micii Înțelegeri.
Dar mesajul conținea și un avertisment: pacea nu putea fi garantată doar prin diplomație. România avea nevoie de o armată bine organizată și pregătită.
Iar formularea era categorică: pentru necesitățile armatei trebuiau făcute „chiar sacrificii”, punându-se deoparte „principiul economiilor”.
Cu alte cuvinte, siguranța națională trebuia să aibă prioritate chiar și în fața economiilor bugetare.
Un mesaj de acum 100 de ani care răsună surprinzător de actual pe fondul războiului din Ucraina și al amenințărilor la adresa securității europene.

Tot ziarul Universul ne dădea următoarea știre curioasa, atenție, muzicieni! Ziarul relata apariția unei boli ciudate printre muzicienii din regiunea Cardiff, din Marea Britanie.
Era vorba despre o afecțiune molipsitoare a gâtului, pe care medicii vremii o puneau pe seama folosirii instrumentelor de alamă în orchestrele de jazz.
Potrivit articolului, suflând prea mult în aceste instrumente, muzicienii ajungeau să sufere de dureri de gât.
Iar boala primise chiar și un nume: „jazzită”!
Un termen savuros din presa de acum 100 ani.

*„Oare suntem străini?” – se adresa un român transnistrean la ziarul Romania Nouă.
Iar Ziarul dezvolta subiectul într-un articol: ,,De ce nu ne facem datoria față de transnistreni?”
Autorul atrăgea atenția asupra situației românilor de peste Nistru, care își părăsiseră familiile și gospodăriile pentru a se stabili în România, dar întâmpinau dificultăți în obținerea unor drepturi profesionale.
Era amintit cazul unui român transnistrean, absolvent al Facultății de Drept din Iași, căruia Biroul avocaților din Chișinău îi refuzase înscrierea, invocând probleme legate de cetățenie, deși acesta prezentase acte oficiale și figura ca ofițer în rezerva armatei române.
Ziarul critica această situație și cerea ca românii veniți de peste Nistru să fie tratați cu aceeași grijă ca refugiații aromâni din Macedonia.
Mesajul articolului era limpede: cei care trecuseră Nistrul pentru a trăi alături de românii din Basarabia nu trebuiau să se simtă aici ca niște străini.
Ne dispar pădurile! Ziarul Romania Nouă scria despre Scandalul cooperativelor forestiere din Basarabia.
În 1926, presa trăgea un semnal de alarmă privind dispariția pădurilor din Basarabia.
După reforma agrară, pădurile trecuseră în patrimoniul statului, iar din 1923 începuseră să fie înființate cooperative forestiere, menite să aprovizioneze satele cu lemne de foc și de construcție.
Numai că, potrivit articolului, unele cooperative deveniseră adevărate afaceri pentru negustorii de lemne.
La Chișinău era dat exemplul cooperativei „Bulcani”, care ar fi exploatat aproape 100 de hectare de pădure, fără ca sătenii să primească lemnele promise.
Mai grav, inspectorii ar fi descoperit lângă Chișinău o cooperativă despre a cărei existență nici măcar locuitorii satului nu știau! Autorul întreba cine îi protejează pe cei implicați și avertiza: „Să se purifice cooperația, căci o compromitem și cu ea vor dispărea și pădurile basarabene!”
Autor: Dan Melnic