STUDIU | Școlile profesionale, de trei ori mai nesigure decât universitățile în fața hărțuirii sexuale

Aproape jumătate (46.3%) dintre elevele din școlile profesionale consideră că hărțuirea sexuală din partea cadrelor didactice nu poate fi evitată, devenind deja parte din experiența lor de studii. În consecință, tinerele evită să se adreseze administrației instituției atunci când au nevoie de ajutor.
De Ziua Internațională a Studenților, Centrul „Parteneriat pentru Dezvoltare” (CPD) a lansat raportul „Locuri de studii sigure”, care scoate în evidență o vulnerabilitate profundă în sistemul educațional.
În timp ce în universități sau colegii sentimentul de nesiguranță variază între 5.9% și 6.8%, în școlile profesionale 22.1% dintre respondenți nu se simt în siguranță în fața hărțuirii sexuale – un risc de peste trei ori mai mare.
Dintre cei care nu au raportat fenomenul, 37.9% au considerat că situația „nu a fost într-atât de gravă”, iar o treime dintre respondenți cred că persoanele hărțuite provoacă situația prin ținută sau comportament.

Elevele nu au acces la protecția de care beneficiază studentele
Autorii documentului evidențiază o tendință îngrijorătoare a relațiilor abuzive în școlile profesionale și o lipsă totală de încredere în protecția pe care instituția ar trebui să o ofere.
O altă constatare scoate în evidență așa-zisa „cultură a tăcerii”. În fața unor astfel de situații, tinerii aleg frecvent să tacă: aproape 28% dintre cei care au trăit o situație de hărțuire nu au raportat-o niciodată.
Raportul subliniază că unul dintre motivele nesiguranței ar fi barierele legislative. Deși Ministerul Educației și Cercetării (MEC) a aprobat recent un Regulament-cadru, acesta se aplică exclusiv învățământului superior.
De exemplu, o elevă de 17 ani dintr-o școală profesională nu are acces la procedura de care beneficiază o studentă la universitate, deși riscul la care este expusă este considerabil mai mare.
CPD propune instituirea unui Consiliu național de etică
Centrul „Parteneriat pentru Dezvoltare” recomandă extinderea standardelor de protecție din Regulamentul-cadru asupra învățământului profesional tehnic și general, cu proceduri adaptate vârstei.
De asemenea, organizația consideră necesară completarea Codului educației cu un capitol distinct privind prevenirea și combaterea violenței și hărțuirii în toate tipurile de instituții.
Situația ar urma să fie monitorizată de un Consiliu național de etică, cu atribuții clare de examinare și sancționare a abuzurilor comise de cadrele didactice.
„Un spațiu de studii devine sigur atunci când fiecare tânăr și fiecare tânără știe cui se poate adresa și are încredere că sesizarea va fi urmată de protecție”, subliniază Alina Andronache, expertă de gen în politici publice, advocacy și lobby civic în cadrul CPD.
Studiul CPD este bazat pe un sondaj la care au participat 842 de elevi și studenți din 58 de instituții de învățământ profesional tehnic și superior.
CITIȚI ȘI: