Revista presei internaționale | Ucraina îi aplică lui Putin o lovitură militară și politică; China câștigă teren diplomatic

Presa internațională analizează consecințele atacului ucrainean asupra podului Crimeei, cu numai două zile înaintea summitului dintre liderii Rusiei, Statelor Unite și Chinei, dar și temerile europenilor că securitatea continentului ar putea fi negociată fără participarea lor. Printre alte teme se numără revendicările Moscovei privind NATO, dintre Washington și Beijing în Asia și criza politică din Israel.
The Kyiv Independent examinează consecințele atacurilor aeriene ucrainene care au distrus o porțiune rutieră a podului peste strâmtoarea Kerci. Experții consultați de publicație estimează că repararea podului care leagă Rusia de Crimeea anexată ar putea dura un an sau chiar mai mult. Ziarul precizează că armata rusă dispune de rute alternative prin teritoriile ucrainene ocupate, dar pierderea acestei legături complică transporturile militare. Potrivit analiștilor citați de The Kyiv Independent, lovitura afectează și imaginea președintelui Rusiei, Vladimir Putin, care transformase podul într-un simbol al controlului rusesc asupra peninsulei.
The Guardian pune accentul pe momentul ales de Ucraina pentru atac, cu numai două zile înaintea întâlnirii lui Putin cu liderul Statelor Unite, Donald Trump, și cel al Chinei, Xi Jinping. Ziarul îl citează pe fostul comandant al forțelor americane din Europa, Ben Hodges, care apreciază că amploarea distrugerilor va îngreuna refacerea podului. Analiza amintește că pentru aprovizionarea Crimeei Rusia folosește în prezent mai ales rutele terestre prin teritoriile ucrainene ocupate, dar a pierdut o alternativă importantă. Experții consultați de The Guardian interpretează atacul și ca pe un mesaj politic înaintea negocierilor: Ucraina demonstrează că Rusia nu are victoria asigurată.
În privința negocierilor de pace, diplomații europeni se îndoiesc că Moscova ar dori cu adevărat să încheie războiul, constată POLITICO. Publicația citează un diplomat german potrivit căruia Putin participă la discuții pentru a obține o înțelegere cu Trump, nu pentru a renunța la obiectivele sale militare. POLITICO subliniază că europenii continuă totuși pregătirile pentru negocieri, de teamă că Washingtonul ar putea ajunge la un acord separat cu Rusia. Analiza avertizează că liderii europeni riscă să fie acuzați de blocarea păcii dacă refuză să discute revendicările Kremlinului privind securitatea continentului.
Această îngrijorare este prezentă și în analiza Axios, care urmărește pregătirile pentru întâlnirea de azi dintre Trump, Putin și Xi Jinping, în China. Un diplomat european citat de publicație se teme că liderul american ar putea face concesii Rusiei în privința Ucrainei fără consultarea aliaților. Axios amintește că summitul celor trei mari puteri a fost discutat și la reuniunea liderilor europeni de săptămâna trecută, desfășurată la Dublin. Publicația pune aceste temeri pe seama stilului imprevizibil de negociere al lui Trump și a riscului ca securitatea Europei să fie negociată fără participarea statelor direct interesate.
NBC News examinează o altă controversă a negocierilor: propunerea americană de a discuta cu Rusia nu doar încheierea războiului din Ucraina, ci și viitoarea arhitectură de securitate a Europei. Postul american amintește că Moscova solicită de mai mulți ani reducerea prezenței militare NATO în estul continentului. NBC o citează pe șefa diplomației europene, Kaja Kallas, care avertizează că Washingtonul riscă să cadă într-o capcană a Kremlinului, acceptând să discute revendicări respinse de europeni înaintea invaziei rusești. Reprezentanții Casei Albe susțin însă, potrivit NBC, că urmăresc consolidarea securității existente, cu NATO în centrul acesteia, nu limitarea suveranității statelor europene.
Asupra consecințelor unor asemenea concesii revine Deutsche Welle, care analizează cererea Rusiei de retragere a forțelor și infrastructurii NATO din statele est-europene care au aderat la Alianță după 1997. Postul german amintește că Moscova formulase această revendicare și înaintea invaziei Ucrainei, solicitând practic revenirea la situația militară de la sfârșitul anilor '90. Deutsche Welle avertizează că acceptarea condițiilor Kremlinului ar slăbi apărarea statelor de pe flancul estic al NATO, inclusiv a României. Rusia încearcă în acest fel să transforme negocierile despre Ucraina într-o dispută privind întreaga ordine de securitate europeană, conchide . Deutsche Welle.
Riscul unor înțelegeri între marile puteri este analizat și de The Irish Times, care compară reuniunea de la Shenzhen cu Conferința de la Ialta din 1945, când liderii marilor puteri au negociat viitoarea ordine europeană. Ziarul constată că perspectiva unor noi acorduri între Washington, Moscova și Beijing provoacă îngrijorare nu doar în Europa, ci și în Asia. Publicația invocă exemplul Coreei de Sud, care se teme că relațiile cu Coreea de Nord ar putea fi negociate fără participarea Seulului. The Irish Times apreciază că asemenea înțelegeri ar putea consolida influența marilor puteri, dar ar slăbi rolul aliaților și al instituțiilor internaționale.
Pentru China, summitul reprezintă și o oportunitate diplomatică majoră, apreciază Le Monde. Cotidianul francez consideră că Xi Jinping, în calitate de gazdă a reuniunii, încearcă să prezinte Beijingul drept o putere indispensabilă pentru soluționarea crizelor internaționale. Experții consultați de ziar atrag însă atenția că eventualele înțelegeri privind împărțirea lumii în sfere de influență provoacă îngrijorare în Ucraina și în alte state. Le Monde observă că participarea Chinei la asemenea negocieri ar contrazice principiul respectării suveranității naționale, pe care Beijingul îl invocă frecvent în politica externă.
The Straits Times urmărește vizita lui Trump în Filipine și încercările Washingtonului de a-și consolida influența regională în fața Chinei. Ziarul din Singapore constată că liderii asiatici au primit favorabil mesajele președintelui american, dar așteaptă angajamente economice și militare concrete. Publicația remarcă îngrijorarea statelor din regiune față de restricțiile americane asupra tehnologiilor de inteligență artificială, care le-ar putea afecta relațiile comerciale cu Beijingul. Experții consultați de The Straits Times consideră că țările asiatice vor să colaboreze cu ambele puteri, însă rivalitatea dintre Washington și Beijing le reduce treptat libertatea de alegere.
The Atlantic examinează aceeași rivalitate din perspectiva securității regionale, în condițiile în care Japonia, Australia, India și Filipine se confruntă cu presiunile economice și militare ale Chinei. Revista observă că aceste țări sunt nemulțumite de politica imprevizibilă a lui Trump, dar continuă să depindă de protecția militară americană. Analiza amintește că statele asiatice nu dispun de o organizație comună comparabilă cu Uniunea Europeană, care să le permită să negocieze colectiv cu Beijingul. The Atlantic consideră că politica agresivă a Chinei ar putea produce efectul opus celui urmărit de liderul de la Beijing, Xi Jinping, determinând țările vecine să se apropie și mai mult de Washington.
În Filipine, pregătirile pentru summitul statelor din Asia de Sud-Est din18-19 noiembrie, la care participă și Trump, au provocat o controversă internă, relatează The Washington Post. Ziarul descrie acuzațiile potrivit cărora autoritățile din capitala Manila încearcă să ascundă sărăcia prin instalarea unor panouri decorative și îndepărtarea comercianților stradali. Criticii citați de publicația americană compară aceste măsuri cu practicile din timpul dictaturii lui Ferdinand Marcos, tatăl actualului președinte filipinez, Ferdinand Marcos Jr. The Washington Post prezintă și replica guvernului, care susține că este vorba despre pregătiri obișnuite pentru o reuniune internațională.
În Statele Unite, CNN relatează că o rețea internă folosită de Agenția Națională de Securitate pentru schimbul de informații strict secrete a suferit o întrerupere importantă. Postul american precizează că incidentul a afectat comunicațiile angajaților NSA, una dintre principalele instituții de informații ale țării. CNN menționează că nu există dovezi privind un atac cibernetic, iar cauza exactă a defecțiunii nu era cunoscută în momentul apariției primelor informații. Ulterior, autoritățile americane au atribuit incidentul unor lucrări tehnice de întreținere, afirmând că operațiunile esențiale pentru securitatea națională nu au fost afectate.
Financial Times descrie evoluția crizei din Orientul Mijlociu, unde Statele Unite au atacat insula iraniană Qeshm, după ce Iranul a lansat drone asupra unei instalații militare americane din Bahrain. Ziarul consemnează că Washingtonul și-a justificat operațiunea ca pe un act de autoapărare. Publicația prezintă și afirmația Teheranului că ar fi lovit două petroliere în strâmtoarea Ormuz, informație care nu a fost confirmată independent. Financial Times avertizează că intensificarea confruntării amenință transportul mondial de petrol și ar putea avea consecințe economice globale mult mai grave.
The Jerusalem Post analizează dificultățile formării unui nou guvern în Israel, după ce alianța premierului Benjamin Netanyahu a pierdut majoritatea la alegerile parlamentare din octombrie. Ziarul relatează că fostul premier Naftali Bennett susține negocierile pentru un guvern de uniune națională, dar alți parteneri ai liderului opoziției, Gadi Eisenkot, refuză colaborarea cu Netanyahu. Publicația precizează că Eisenkot încearcă și o alianță cu partidele religioase ultraortodoxe, însă negocierile sunt complicate de disputele privind serviciul militar obligatoriu.
Al Jazeera descrie consecințele acestei crize politice pentru palestinieni, în condițiile în care atacurile continuă în Fâșia Gaza, iar „coloniștii israelieni” recurg la noi violențe în Cisiordania. Postul observă că Eisenkot preferă negocierile cu partidele ultraortodoxe, deși formațiunile arabe ar putea contribui la constituirea unei majorități parlamentare. În evaluarea Al Jazeera, înlocuirea lui Netanyahu nu garantează schimbarea politicii Israelului față de teritoriile palestiniene.