O treime dintre abuzurile sexuale asupra copiilor ar implica rude apropiate. Cum ar putea recunoaște părinții semnele unui abuz

Aproximativ o treime dintre cazurile de abuz sexual asupra copiilor implică rude apropiate, arată studiile citate de specialiști. Potrivit expertei în educație și comunicare relațională Zinaida Soroceanu, abuzul poate începe prin gesturi aparent inofensive, complimente sau mesaje în mediul online, ajungând până la exploatare sexuală.
În acest context, părinții sunt îndemnați să discute cu cei mici despre limitele personale și dreptul asupra propriului corp, încă de la vârste fragede, folosind un limbaj adaptat nivelului lor de înțelegere.
La fel de important este să fie atenți la schimbările de comportament și să creeze un mediu în care copiii să poată vorbi deschis, fără teama de a fi judecați sau învinovățiți.
„Noi vorbim despre rude apropiate - concubinul mamei, poate să fie tata, poate să fie fratele, fratele vitreg, moși, verișori. Avem o idee din acestea că, dacă e rudă, înseamnă că pot să las copilul fără nicio teamă, dar lucrurile nu sunt așa. Și aici ar fi o soluție ca, în momentul în care copilul nu vrea să rămână cu cineva, evită, spune că îi este frică de persoana în cauză, deci noi trebuie să fim foarte atenți, pentru că în momentul acesta poate să fie vorba despre un abuz. E un semnal pe care noi trebuie să îl avem în vedere”, a declarat Zinaida Soroceanu, la emisiunea „Bună Dimineața” de la Moldova 1, cu ocazia Zilei europene privind protecția copiilor împotriva exploatării sexuale și a abuzului sexual, marcate pe 18 noiembrie.
Experta în educație și comunicare relațională avertizează că abuzul sexual poate începe prin cuvinte sau gesturi aparent inofensive și poate evolua spre abuz fizic. De aceea, copiii trebuie învățați, de la vârste fragede, că au dreptul să decidă cine îi poate atinge, să refuze îmbrățișările sau săruturile nedorite și să își protejeze spațiul personal, inclusiv în relația cu părinții.
Totodată, adulții trebuie să respecte dorința copiilor de a merge singuri la baie sau de a se ocupa de propria igienă, atunci când vârsta și nivelul de dezvoltare le permit acest lucru.
Ignorarea acestor limite le poate transmite celor mici mesajul că nu au dreptul să decidă asupra propriului corp.
„Un abuzator nu începe cu ceva super șocant. Este o chestie importantă să știm că mereu se începe de la o bombonică, o măguleală, un compliment. 'Uite ce fese ai sau uite ce sâni ai, că tu ești frumoasă, ești sexy'. Deci, în momentul acesta, copilul poate să se simtă jenat. Și noi putem să spunem că deja a pornit, cumva, un fel de hărțuire. Atunci când vorbim de caracter sexual, nu neapărat sunt atingeri, dar poate să fie, de exemplu, când un matur își arată organele sau insistă să i se arate organele. Demonstrativ poate să se dezbrace față de copil și îl impune să privească. Și, deja, atingere pe umăr la început, pe brâu, până se ajunge la acțiuni cu tentă sexuală”, a explicat Zinaida Soroceanu.
Riscurile nu se limitează însă la interacțiunile directe. Mediul online poate deveni, la rândul său, un spațiu în care copiii sunt expuși abuzurilor sexuale prin mesaje cu tentă sexuală, solicitări de fotografii sau înregistrări intime și trimiterea nesolicitată a imaginilor cu nuditate.
În acest context, specialista îi îndeamnă pe părinți să discute deschis cu cei mici despre pericolele din mediul digital și să îi învețe să recunoască situațiile în care cineva le încalcă limitele personale. La fel de important este ca aceștia să știe că pot cere ajutor.
„Ce ține de internet, în genere e foarte delicat. Pentru că, în momentul în care copilul intră pe internet, sunt foarte multe relații din acestea pe care nu le putem controla. Foarte des copii de peste hotare, care noi habar nu avem cine e persoana și, în general, ce urmează - aici e important să-i dăm copilului de înțeles că în orice moment în care i se cere să se arate sau să pozeze, se încep textele acestea sexiste, în care, uite, te dezbrac - sunt chestii care nu duc niciodată spre bine. În plus, poate să fie intimidare prin aceea că se arată poze cu nuditate. Și în acest caz tot putem să spunem că este un abuz sexual”, a spus experta în educație și comunicare relațională.
Schimbările bruște în comportamentul copilului, inclusiv în modul în care folosește telefonul sau comunică în mediul online, pot reprezenta semnale de alarmă pentru părinți. De exemplu, dacă acesta devine neobișnuit de precaut, începe să ascundă conversațiile sau manifestă teamă în legătură cu anumite mesaje, adulții ar trebui să încerce să afle ce se întâmplă.
Zinaida Soroceanu recomandă abordarea acestor situații cu calm și înțelegere, fără acuzații sau interogatorii. Copiii trebuie să simtă că sunt ascultați, crezuți și protejați și că pot vorbi deschis despre experiențele lor.
Potrivit datelor Ministerului Afacerilor Interne, în primele zece luni ale anului curent, 290 de copii din R. Moldova au fost victime ale infracțiunilor sexuale, mai mulți decât în aceeași perioadă a anului trecut.
CITIȚI ȘI: