Social

Republica Moldova, vulnerabilă în fața dronelor. Expert: „Nu avem o capabilitate reală de a doborî oriunde”

Publicat

Incursiunile tot mai frecvente ale dronelor în spațiul aerian al Republicii Moldova sporesc riscul unor tragedii și scot la iveală vulnerabilitățile sistemului național de apărare, avertizează experții în securitate. Deși autoritățile dispun de echipamente pentru interceptarea aparatelor de zbor, acestea sunt insuficiente pentru a proteja întregul teritoriu al țării. În plus, doborârea dronelor deasupra localităților ar putea pune în pericol chiar viețile oamenilor.

Riscurile cresc odată cu repetarea incidentelor, iar autoritățile trebuie să pregătească atât sistemele de apărare, cât și populația pentru eventuale situații de urgență. Pericolul nu se limitează însă la explozii sau pagube materiale. Perturbarea traficului aerian și incertitudinea privind securitatea țării pot afecta economia, investițiile și costurile suportate de cetățeni.

Republica Moldova dispune de un număr redus de sisteme antidrone, iar eficiența acestora depinde de zonele în care sunt amplasate, a explicat xpertul în securitate al comunității WatchDog, Andrei Curăraru, la emisiune „În Context” de la Moldova 1.

„Noi nu avem o capabilitate reală de a doborî oriunde în Republica Moldova drone. Ea este mai degrabă legată de decizia tactică unde amplasăm aceste capabilități mici”, a declarat Andrei Curăraru.

Interceptarea aparatelor de zbor deasupra zonelor locuite presupune o alegere dificilă. Distrugerea lor în aer poate provoca prăbușirea fragmentelor peste case sau alte obiective civile. Din acest motiv, fiecare intervenție trebuie să țină cont nu doar de capacitățile tehnice disponibile, ci și de locul în care se află drona.

„Noi trebuie să ne învățăm să doborâm aceste drone. Avem și instalațiile SkyWiper care le pot bruia. Aici este și o decizie legată de riscurile legate de doborârea acestor drone: ce facem cu dronele care ajung în spații dens populate? Le doborâm și ele pot să cadă peste o casă locuită sau așteptăm să vedem unde cad ele până la urmă”, a explicat expertul.

O soluție mai accesibilă financiar ar putea fi dezvoltarea unor aparate de interceptare produse în Republica Moldova. Adoptarea legislației necesare pentru o asemenea industrie ar trebui accelerată, consideră Curăraru.

Expertul avertizează că lipsa unor incidente soldate cu victime nu înseamnă că pericolul poate fi ignorat. În opinia sa, autoritățile trebuie să acționeze înainte ca o dronă să provoace o tragedie.

„Deocamdată a fost noroc chior și inclusiv această legislație care întârzie, legată de potențialul de a produce drone de interceptare pentru Republica Moldova, trebuie adoptată cât mai rapid. Ele sunt cele mai ieftine modalități de a ne proteja spațiul aerian”, a subliniat Andrei Curăraru.

Incursiunile dronelor ar putea scumpi călătoriile cu avionul

Consecințele incidentelor se pot resimți și în buzunarele cetățenilor. Restricționarea temporară a spațiului aerian poate obliga companiile să modifice programul curselor, să consume combustibil suplimentar și să suporte costuri mai mari de asigurare. Aceste cheltuieli riscă să se reflecte în prețul biletelor.

„Într-adevăr, aceste prețuri concrete le plătim noi, pentru că oprirea traficului aerian costă bani, sunt mii de euro care costă în combustibil, dar și în prime de asigurare firmele care operează zboruri din Republica Moldova. În special pentru cei care poate nu cred în realitatea acestor drone, o să o simtă atunci când o să plătească mai mult la deplasarea cu avionul din Republica Moldova”, a avertizat Curăraru.

Și atragerea investițiilor străine ar putea deveni mai dificilă. Incidentele repetate sporesc percepția de nesiguranță, ceea ce poate determina unele companii să amâne sau să renunțe la proiecte în Republica Moldova.

„Chișinăul ar trebui să apeleze la instanțele internaționale”

Documentarea pagubelor și implicarea instituțiilor internaționale ar putea oferi Republicii Moldova instrumente suplimentare de reacție. Autoritățile ar trebui să solicite investigații independente, să sesizeze organismele ONU și să examineze posibilitatea unor acțiuni în instanțele internaționale, consideră expertul.

„Eu cred că calea diplomatică clasică a fost deja epuizată, nu mai au sens aceste note. Trebuie să încercăm să trecem și la alte tipuri de măsuri, inclusiv să ne adresăm în instanțele internaționale cu prejudiciile care le cauzează aceste incidente”, a declarat expertul.

Expulzarea ambasadorului agreat al Federației Ruse, Oleg Ozerov, ar putea atrage măsuri de reciprocitate din partea Moscovei, inclusiv împotriva reprezentantului diplomatic al Republicii Moldova. O asemenea evoluție ar putea complica protejarea intereselor cetățenilor moldoveni aflați în Rusia, a subliniat Curăraru.

Adăposturile și avertizarea populației, alte vulnerabilități

Pregătirea insuficientă a infrastructurii de protecție civilă reprezintă o altă problemă semnalată de expert. Mai puțin de 100 de adăposturi ar fi fost funcționale în Republica Moldova, iar o parte dintre spațiile existente au fost privatizate sau nu mai corespund cerințelor de siguranță.

Pentru reducerea riscurilor, cetățenii ar trebui să urmărească avertizările oficiale și să se informeze despre măsurile de protecție în situații de urgență.

Totodată, dezvoltarea unei industrii naționale de apărare ar putea contribui la consolidarea capacităților de protecție. Potrivit expertului, adoptarea unui cadru legislativ adecvat ar putea atrage investiții, inclusiv din partea unor companii care au părăsit anterior Republica Moldova.

„Avem un start-up moldovenesc care s-a relocat la București pentru că nu avem legislația necesară. S-ar putea să revină ei, s-ar putea să vină inițiative ucrainene. Dar noi nu ne implicăm în războiul dintre Rusia și Ucraina, cum spun unii politicieni. Noi încercăm să creăm acele capacități mici de care avem nevoie ca să ne protejăm spațiul nostru aerian și cetățenii noștri”, a explicat Andrei Curăraru.


Pe 17 noiembrie, șapte drone au survolat neautorizat spațiul aerian al Republicii Moldova, în contextul atacurilor rusești asupra Ucrainei. Autoritățile au restricționat temporar traficul aerian, iar fragmente de aparate de zbor au fost descoperite ulterior în mai multe localități.

Pe 18 noiembrie, Poliția a anunțat că dronele identificate în apropierea localităților Naslavcea, raionul Ocnița, și Cuhureștii de Sus, raionul Florești, sunt de model Gerbera-2. În cazul aparatului de la Cuhureștii de Sus, explozia s-a produs la aproximativ cinci metri deasupra solului, iar fragmentele au fost dispersate pe o rază de circa 40 de metri.

Tot pe 18 noiembrie, ambasadorul agreat al Rusiei, Oleg Ozerov, a fost convocat la Ministerul Afacerilor Externe, unde a primit o notă de protest. Diplomatul a contestat proveniența rusească a aparatelor de zbor și caracterul intenționat al incursiunilor.

CITIȚI ȘI:

Bogdan Nigai

Bogdan Nigai

Autor

Citește mai mult