Politic

„Neutralitatea nu înseamnă să fii dezarmat”. Acordul de cooperare militară dintre R. Moldova și Ucraina, ratificat de Parlament

Publicat

Ratificarea acordului de cooperare tehnico-militară dintre Republica Moldova și Ucraina a stârnit controverse în Parlament, la ședința din 19 noiembrie. Reprezentanții guvernării și ai Ministerului Apărării au dat asigurări că documentul nu presupune implicarea țării în război, staționarea trupelor străine sau furnizarea de armament letal. Pe de altă parte, opoziția și-a exprimat îngrijorarea privind eventualele riscuri pentru neutralitatea R. Moldova și a solicitat garanții suplimentare.

Documentul, semnat la Kiev pe 26 octombrie și ratificat de Parlament pe 19 noiembrie, cu votul a 56 de deputați, nu prevede acordarea de asistență militară directă, transferul de armament letal sau dislocarea trupelor străine pe teritoriul Republicii Moldova. Potrivit autorilor, cooperarea se limitează la consultări, schimb de experiență și transfer de cunoștințe tehnice.

Secretarul de stat al Ministerului Apărării, Ghenadie Cojocaru, a subliniat că acordul are un caracter consultativ și tehnico-științific, fiind axat pe schimbul de informații, experiență și bune practici. Potrivit oficialului, documentul include prevederi care garantează că orice activitate desfășurată în baza acestuia va fi supusă unei evaluări prealabile a riscurilor pentru securitatea națională.

„Cooperarea tehnico-militară în sensul acestui acord înseamnă activități de consultare, analiză și schimb de informații cu caracter tehnic sau științific, fără efect operațional”, a explicat Ghenadie Cojocaru.

Cooperarea va fi supusă unei evaluări prealabile

Secretarul de stat a insistat asupra prevederilor menite să asigure respectarea neutralității Republicii Moldova. Acesta a explicat că documentul conține mai multe garanții juridice, inclusiv un mecanism de control prevăzut la articolul 5, care presupune evaluarea fiecărei activități înainte de implementare, pentru a identifica eventualele riscuri la adresa securității naționale.

Potrivit lui Cojocaru, această prevedere a fost introdusă în urma consultărilor cu Serviciul de Informații și Securitate și cu alte instituții din domeniul securității.

„Orice activitate inițiată de părți în baza acestui acord va fi în prealabil consultată în ceea ce privește evaluarea riscurilor asupra securității naționale”, a declarat oficialul.

Acesta a precizat că simpla menționare a obligației de respectare a neutralității ar fi putut lăsa loc unor interpretări, motiv pentru care autoritățile au considerat necesară introducerea unui mecanism suplimentar de evaluare.

Răspunzând îngrijorărilor exprimate de deputata comunistă Diana Caraman, care a invocat prevederile referitoare la transferul de echipamente neletale, drone și modernizarea infrastructurii militare, Cojocaru a dat asigurări că nicio activitate nu va putea fi desfășurată fără evaluarea prealabilă a riscurilor.

Oficialul a reiterat că acordul nu presupune participarea Republicii Moldova la operațiuni militare și nu poate fi interpretat ca o autorizație pentru staționarea trupelor străine pe teritoriul țării.

Ce va putea învăța Republica Moldova de la Ucraina

Acordul urmărește consolidarea capacităților de apărare ale ambelor state, prin valorificarea resurselor și a experienței de care dispun, a precizat oficialul de la Ministerul Apărării. Domeniile de cooperare includ modernizarea, repararea și întreținerea tehnicii militare și a armamentului, logistica, gestionarea resurselor materiale, sistemele de comunicații și tehnologiile informaționale.

Documentul prevede, de asemenea, cooperarea în domeniul protecției infrastructurii critice, dezvoltarea capacităților de apărare cibernetică, cercetarea și dezvoltarea în industria de apărare, precum și schimbul de experiență în achiziționarea, testarea și evaluarea echipamentelor militare.

O atenție deosebită este acordată protecției și supravegherii spațiului aerian, inclusiv dezvoltării tehnologiilor și capacităților necesare pentru detectarea și combaterea dronelor.

Deputatul Partidului Nostru, Alexandr Berlinschi, a solicitat clarificări privind modul în care se va desfășura cooperarea, întrebând dacă specialiștii moldoveni se vor deplasa în Ucraina sau dacă experții ucraineni vor veni în Republica Moldova.

Cojocaru a explicat că, deși schimbul de experiență poate avea loc în ambele direcții, deplasarea reprezentanților Ministerului Apărării sau ai Armatei Naționale în Ucraina este dificilă în actualul context de securitate, întrucât le-ar putea pune viața în pericol.

„Cel mai proxim mod pentru realizarea transferului de cunoștințe sau de experiență în acest domeniu este să vină persoanele care pot asigura acest transfer de cunoștințe din Ucraina la noi”, a explicat secretarul de stat.

Socialiștii cer garanții și posibilitatea suspendării imediate a acordului

Acordul ridică mai multe semne de întrebare, în special în privința transparenței negocierilor, a domeniilor extinse de cooperare și a modului în care au fost luate în considerare recomandările Serviciului de Informații și Securitate (SIS), a declarat, la ședința Parlamentului., deputatul socialist Marcel Cenușa.

Parlamentarul a susținut că SIS ar fi solicitat introducerea unei prevederi care să permită suspendarea imediată a acordului în cazul apariției unor amenințări la adresa securității sau neutralității Republicii Moldova. Potrivit acestuia, prevederea nu se regăsește însă în forma finală a documentului.

„SIS a cerut expres ca Republica Moldova să aibă dreptul de a suspenda acordul cu efect imediat, dacă apare o amenințare la adresa securității sau neutralității noastre. În textul semnat la Kiev, articolul 11, efectul imediat a dispărut. În locul lui, suntem obligați să inițiem consultări în termen de 72 de ore, pentru a conveni cu cealaltă parte asupra condițiilor de suspendare. Începerea consultărilor nu înseamnă suspendare imediată”, a declarat Marcel Cenușa.

Deputatul a criticat și amploarea domeniilor de cooperare prevăzute în acord, printre care modernizarea și repararea tehnicii militare, testarea producției militare, protecția infrastructurii critice și apărarea cibernetică.

În opinia sa, posibilitatea extinderii colaborării în alte domenii de interes comun ar trebui supusă unui control parlamentar suplimentar.

„Dacă acordul vizează doar schimb de informații fără efect operațional, de ce se include dezvoltarea și testarea producției militare? (...) Nu putem vota orbește un tratat de securitate. De aceea, înainte de vot, solicităm introducerea în legea de ratificare a unor garanții obligatorii: prezentarea avizului actualizat al Serviciului de Informații și Securitate, dreptul Republicii Moldova de a suspenda unilateral și cu efect imediat acordul în caz de amenințare la adresa neutralității și securității, limitarea cooperării la echipamente neletale și rapoarte obligatorii, la fiecare șase luni, din partea Ministerului Apărării”, a spus parlamentarul.

La rândul său, deputatul Partidului Comuniștilor (PCRM), Adrian Domentiuc, a criticat prevederile acordului privind cercetarea și dezvoltarea în comun, testarea și achiziționarea echipamentelor militare, precum și consolidarea capacităților de apărare.

„Neutralitatea nu este un slogan și nu este o formalitate. Ea presupune prudență, responsabilitate și evitarea deciziilor care pot implica țara, direct sau indirect, în conflict armat”, a declarat reprezentantul PCRM. Acesta a solicitat ca proiectul să nu fie promovat în forma actuală până la clarificarea obligațiilor asumate și a mecanismelor de control.

Lilian Carp: „Neutralitatea nu înseamnă incapacitate de luptă”

Opoziția ar folosi acordul în scopuri propagandistice, a acuzat președintele Comisiei parlamentare pentru securitate națională, apărare și ordine publică, Lilian Carp. Deputatul PAS a susținut că documentul este necesar pentru consolidarea capacităților de apărare ale Republicii Moldova.

„Mă uimește cinismul celor care încearcă să folosească acest proiect, care trebuie să crească capacitatea Republicii Moldova de apărare, într-o propagandă”, a declarat Lilian Carp.

Ucraina a acumulat o experiență considerabilă în domeniul apărării antiaeriene și al combaterii dronelor, pe care o împărtășește și cu alte state, inclusiv din regiunea Golfului Persic, a adăugat el.

„Astăzi, nimeni în afară de Ucraina nu are capacitatea de apărare antiaeriană împotriva dronelor așa cum o au ei. Și această experiență o împărtășesc cu țările din Golful Persic”, a spus parlamentarul.

Carp a argumentat că agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei a determinat mai multe state să investească în consolidarea propriilor capacități de apărare. Totodată, acesta a respins afirmațiile potrivit cărora cooperarea tehnico-militară cu Ucraina ar implica automat Republica Moldova în război.

„Neutralitatea nu înseamnă incapacitate de luptă. Neutralitatea nu înseamnă să fii dezarmat. Neutralitatea nu înseamnă să fii slab. (...) Neutralitatea înseamnă, în primul rând, să fii pregătit să faci față oricărei provocări și riscuri”, a conchis Lilian Carp.


Acordul, semnat pe 26 octombrie la Kiev de ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi, și omologul său ucrainean, Yevhenii Khmara, în cadrul vizitei unei delegații conduse de premierul Vasile Tofan, a fost încheiat pentru o perioadă de cinci ani, cu posibilitatea prelungirii automate pentru perioade succesive de aceeași durată. Documentul poate fi denunțat de oricare dintre părți, printr-o notificare scrisă transmisă pe canale diplomatice, caz în care își încetează valabilitatea după șase luni.

Domeniile de cooperare prevăzute în acord includ modernizarea, repararea și întreținerea tehnicii militare și a armamentului, gestionarea pieselor de schimb, sistemele de comunicații și tehnologiile informaționale, protecția infrastructurii critice, dezvoltarea capacităților de apărare cibernetică, precum și realizarea unor proiecte comune de cercetare și dezvoltare în industria de apărare.

Documentul prevede și posibilitatea acordării de asistență sau a donării unor echipamente neletale, precum ambulanțe, autospeciale și drone necombatante, și cooperarea în domeniul dezvoltării tehnologiilor de supraveghere și protecție a spațiului aerian.

Acordul conține prevederi explicite privind respectarea neutralității Republicii Moldova. Astfel, articolul 4 stipulează că aplicarea documentului nu va afecta statutul de neutralitate al țării, iar rezultatele cooperării nu vor putea fi utilizate în scopuri militare ofensive. Fiecare activitate sau proiect desfășurat în baza acordului va necesita aprobarea prealabilă a autorităților competente din ambele state, în urma unei evaluări a riscurilor pentru securitatea națională. Fără această aprobare, niciun proiect nu va putea fi implementat.

În cazul apariției unor amenințări iminente la adresa securității, suveranității sau neutralității unuia dintre state, partea vizată poate iniția procedura de suspendare a acordului, consultările urmând să înceapă în termen de 72 de ore de la notificare.

Potrivit notei de argumentare a Ministerului Apărării, inițiativa a aparținut Ucrainei, iar documentul este prezentat drept „cea mai oportună opțiune de cooperare bilaterală de moment”. Implementarea acordului nu necesită modificări ale legislației naționale, iar cheltuielile aferente vor fi acoperite integral din bugetul anual al Ministerului Apărării.

Semnarea acordului a provocat critici din partea opoziției parlamentare. Partidul Socialiștilor a acuzat guvernarea că ar încălca statutul de neutralitate al Republicii Moldova și ar risca să atragă țara în războiul din Ucraina. Formațiunea a cerut publicarea integrală a documentului și audierea de urgență a premierului și a ministrului Apărării.

Premierul Vasile Tofan a respins acuzațiile, precizând că acordul nu reprezintă un tratat de securitate și nu afectează neutralitatea constituțională a Republicii Moldova. Totodată, șeful Executivului a subliniat necesitatea consolidării capacităților de apărare ale țării, în contextul războiului dus de Rusia împotriva Ucrainei.

CITIȚI ȘI:

Dumitru Petruleac

Dumitru Petruleac

Autor

Citește mai mult