Social

„MOLDOVA PREGĂTITĂ” | Statul trebuie să ajungă cu informații veridice la toate categoriile de cetățeni: Colaborare cu jurnaliștii în combaterea falsurilor

Publicat

O coordonare permanentă între autorități și jurnaliști, comunicarea în limba rusă în comunitățile în care cetățenii nu cunosc limba română și combaterea falsurilor pot preveni panica și dezinformarea în situații de criză. Rolul mass-mediei și al societății civile devine cu atât mai important cu cât accesul la informații din surse directe poate fi vital.

Subiectul a fost abordat în cadrul Congresului Național de Reziliență, desfășurat la 19 noiembrie, cu prilejul lansării campaniei „Moldova Pregătită”.

Modele care și-au demonstrat eficiența

Țările baltice și-au consolidat sistemele de avertizare și organizează periodic exerciții de pregătire pentru eventuale situații de criză. De exemplu, Estonia desfășoară anual simulări care presupun întreruperea alimentării cu energie electrică, căderea rețelelor de telecomunicații și alte incidente, pentru a testa nivelul de pregătire și a-i instrui pe cetățeni cum să reacționeze în astfel de situații.

O pregătire temeinică nu este posibilă fără exerciții practice, a afirmat directorul Radiodifuziunii Publice din Estonia, Erik Roose. Acesta a menționat că, în Estonia, procesul de pregătire a presupus și cooperarea cu reprezentanți ai armatei, ai Guvernului și ai altor organizații implicate. Totodată, a evidențiat importanța valorificării experienței altor state în organizarea mecanismelor de răspuns la crize.

„Am vizitat partenerii noștri din Suedia și Finlanda, care, de asemenea, aveau pregătite infrastructuri pentru situațiile de criză. Am vizitat Ucraina și Israelul, ca să vedem cum colegii noștri intervin sub amenințarea bombelor și a rachetelor. Și aceste experiențe au fost esențiale ca noi să înțelegem ce trebuie să facem”, a declarat Erik Roose.

Centru de comandă pentru facilitarea accesului la informații din surse directe

Participanții la discuții au subliniat importanța colaborării dintre autorități, societatea civilă și mediul de afaceri, precum și a unei comunicări eficiente și bidirecționale cu populația în gestionarea situațiilor de criză.

„Colegii noștri din societatea civilă, din autoritățile centrale și din mediul de afaceri au fiecare un rol esențial. De ce? Pentru că noi împreună construim un puzzle și, dacă o piesă din acest puzzle nu funcționează sau lipsește, evident că atunci se rupe tot firul. Și aici intervine modul în care comunicăm pe verticală: de la autorități către populație și invers, astfel încât populația să poată cere precizări sau clarificări atunci când este vorba despre o anumită situație de criză”, a declarat Natalia Panaghiu, directoarea Departamentului Newsroom al companiei Teleradio-Moldova (TRM).

În opinia sa, pentru atingerea acestui obiectiv, este necesară crearea unui centru de comandă care să reunească actorii implicați. Un astfel de mecanism de coordonare a comunicării cu mass-media ar facilita accesul la informații din surse directe, pe care presa le-ar putea transmite mai departe atât celorlalți actori implicați, cât și publicului. Natalia Panaghiu consideră că acest model de comunicare ar contribui la economisirea timpului și a resurselor în procesul de combatere a informațiilor false.

„Dacă ar exista posibilitatea să creăm o listă de oameni cu care am putea ține legătura în permanență și cu care am putea stabili exact unde sunt vulnerabilitățile, cred că ar fi cea mai bună soluție”, a subliniat directoarea Departamentului Newsroom.

Rolul presei regionale în situațiile de criză

În regiunile locuite preponderent de minorități etnice, presa locală joacă un rol esențial în diseminarea informațiilor într-un limbaj accesibil comunităților. Fondatorul portalului de știri Nokta.md din Găgăuzia, Mihail Sirkeli, atrage atenția că, în lipsa unor explicații și a transmiterii informațiilor oficiale în limba comunității, pot apărea persoane rău intenționate care să promoveze interese străine.

„În această direcție trebuie să dezvoltăm mai departe infrastructura, pentru că, așa cum am spus, mass-media a devenit o parte a infrastructurii critice, care vine nu doar cu informare, ci și cu explicații”, a declarat jurnalistul din Unitatea Teritorială Autonomă Găgăuzia.

Comunicarea trebuie să țină cont de obiceiurile de informare

Potrivit purtătorului de cuvânt al Guvernului, Dumitru Ciorici, autoritățile trebuie să stabilească din timp cine va fi responsabil de comunicarea cu populația, prin ce canale vor fi transmise mesajele și care sunt sursele de informare în care cetățenii au cea mai mare încredere.

Un astfel de mecanism este dificil de construit în timpul unei crize, când informațiile trebuie transmise prompt. Dumitru Ciorici a subliniat și necesitatea adaptării comunicării la obiceiurile de informare ale diferitelor categorii de public, astfel încât mesajele oficiale să ajungă la cât mai mulți cetățeni.

„Știm foarte bine care sunt aceste spații: persoanele în vârstă poate ascultă mai des radioul, adolescenții petrec mai mult timp pe Instagram și TikTok. Prin urmare, statul, precum și ceilalți actori implicați, trebuie să se asigure că ajung la fiecare dintre aceste grupuri, care au modalități diferite de informare”, a subliniat purtătorul de cuvânt al Guvernului.

Totodată, Dumitru Ciorici a evidențiat necesitatea implicării mai multor actori în mecanismul național de comunicare în situații de criză.

„Este important ca pe această platformă să fie incluse toate elementele despre care am vorbit mai devreme: cine sunt emițătorii de informații, care sunt canalele prin care transmitem mesajele, care sunt actorii care participă la această platformă de reziliență națională – autoritățile publice locale, mediul de afaceri, ONG-urile, comunitățile, creatorii de conținut și, poate, influencerii pot deveni parte a acestei platforme”, a menționat Ciorici.

Copiii au și ei dreptul să știe ce se întâmplă

Într-o eventuală situație de criză, adulții au responsabilitatea de a-i informa pe copii despre măsurile pe care trebuie să le urmeze pentru a fi în siguranță. Totodată, chiar și în situații excepționale, copiii trebuie să beneficieze în continuare de acces la educație.

„Trebuie să ne asigurăm că nu există violență în locațiile în care încercăm să le oferim protecție și să ne asigurăm că nu întrerupem accesul la activitățile de educație, dar și la alte servicii esențiale sau servicii de bază”, a declarat Mariana Ianachevici, directoarea executivă a AO „AVE Copii” și membră a Comitetului ONU pentru Drepturile Copilului.

În colaborare cu alte instituții, AO „AVE Copii” va adapta ghidul de reziliență prezentat de autorități, astfel încât informațiile să fie accesibile și ușor de înțeles pentru copii, fiind elaborate materiale pentru trei categorii de vârstă.


„Moldova Pregătită” este o campanie de informare și sensibilizare a populației cu privire la măsurile care trebuie luate în situații de criză. Inițiativa urmărește să-i ajute pe cetățeni să fie pregătiți pentru situații neprevăzute și să-și poată asigura necesitățile de bază timp de cel puțin 72 de ore, fără ajutor din exterior.

La nivel instituțional, acțiunile de pregătire și coordonare sunt desfășurate prin intermediul Platformei Naționale de Management al Crizelor, din care fac parte peste 70 de instituții și mai mult de 300 de persoane.

Primele 72 de ore ale unei crize sunt o perioadă în care autoritățile trebuie să evalueze situația, să mobilizeze resursele, să intervină acolo unde există pericol pentru viață și să restabilească serviciile afectate. Pregătirea individuală pentru această perioadă ajută familiile să își asigure nevoile de bază și permite serviciilor de intervenție să acorde prioritate persoanelor aflate în pericol imediat.

CITIȚI ȘI:

Liubomir Guțu

Liubomir Guțu

Autor

Citește mai mult