Revista presei | R. Moldova se află într-un moment decisiv al parcursului său european; Programul „Moldova Pregătită”, lansat oficial

Lansarea oficială a programului „Moldova Pregătită” este una dintre știrile pe care o găsim pe primele pagini ale publicațiilor naționale. Presa mai scrie că Parlamentul a votat joi în prima lectură proiectul de lege privind ratificarea Acordului de cooperare tehnico-militară cu Ucraina. În vizorul mass-media rămâne și evoluția negocierilor pentru aderarea R. Moldova la UE.
Comisia Europeană a evaluat pozitiv îndeplinirea de către Republica Moldova a criteriilor intermediare privind statul de drept și instituțiile democratice, transmite NewsMaker . Publicația notează că raportul a fost transmis Consiliului Uniunii Europene, unde urmează să fie examinat de statele membre.
Republica Moldova se află într-un moment decisiv al parcursului său european, iar anul 2027 va fi esențial pentru îndeplinirea reformelor necesare aderării la Uniunea Europeană, constată RFI. „În paralel cu accelerarea negocierilor, Chișinăul trebuie să facă față provocărilor de securitate generate de războiul din Ucraina și de tensiunile din regiunea Mării Negre. Într-un interviu la RFI, ambasadoarea Oana Cristina Popa, fostă reprezentantă a Uniunii Europene în Muntenegru și ambasadoare a României în Serbia și Croația, în prezent expert asociat la GMF, subliniază că extinderea UE a căpătat o dimensiune geopolitică importantă, fără însă a se renunța la principiul avansării negocierilor în baza meritului fiecărui stat în parte”.
Iar TVR Moldova scrie că Republica Moldova ar putea ajunge, într-un an, la etapa în care se află în prezent Muntenegru în procesul de aderare la Uniunea Europeană, dacă va continua reformele necesare. Declarația a fost făcută de comisara europeană pentru extindere, Marta Kos, la conferința de presă organizată după Conferința Interguvernamentală UE–Muntenegru, ca răspuns la o întrebare adresată de TVR Moldova. Comisara a precizat că foile de parcurs prevăd posibilitatea închiderii a 25 de capitole de negociere.
RFI o citează pe președinta Maia Sandu, care afirmă că ”Republica Moldova rămâne alături de Ucraina, în pofida intimidărilor Rusiei. O pace justă și durabilă în Ucraina înseamnă stabilitate pentru țara noastră”, a menționat președinta la reuniunea șefilor de stat și de guvern din Coaliția de Voință pentru Ucraina. În context, președinta Maia Sandu a condamnat violările repetate ale spațiului aerian al țării noastre de dronele rusești.
Radio Chișinău transmite că Parlamentul a votat joi în prima lectură proiectul de lege privind ratificarea Acordului de cooperare tehnico-militară cu Ucraina. Dezbaterile au fost marcate de obiecții din partea opoziției, iar la începutul ședinței, deputații comuniști au cerut excluderea proiectului de pe ordinea de zi, notează postul de radio. Secretarul de stat din cadrul Ministerului Apărării, Ghenadie Cojocaru, a precizat că acordul are un caracter consultativ și nu presupune activități operaționale. Acordul ar putea aduce beneficii importante Republicii Moldova, în special prin accesul la tehnologii și experiența acumulată de partea ucraineană. Totodată, Ghenadie Cojocaru, a explicat că orice activitate desfășurată în baza acordului va fi evaluată în prealabil din perspectiva riscurilor pentru securitatea națională.
De pe primele pagini ale presei naționale mai aflăm despre lansarea oficială a programului Moldova Pregătită. Inițiativa este menită să pregătească populația pentru situații de criză și să-i ajute pe cetățeni să reacționeze corect în cazul unor situații de urgență, explică portalul Anticorupție. Una dintre recomandările centrale ale programului este pregătirea unui rucsac de urgență, care să asigure necesitățile de bază ale unei persoane timp de cel puțin trei zile. Conținutul rucsacului trebuie adaptat necesităților fiecărei familii, inclusiv în funcție de prezența copiilor, a persoanelor în etate, a celor cu dizabilități sau a animalelor de companie, atrag atenția autoritățile.
TV8 notează că cetățenii pot accesa gratuit, direct de pe telefonul mobil, recomandări oficiale pentru 48 de situații de criză și pot primi notificări în timp real de la autorități, odată cu lansarea modului „Alerte” în aplicația guvernamentală EVO. Noua funcționalitate explică, pas cu pas, cum să reacționăm în cazul unor urgențe precum cutremure, pene de curent, inundații, atacuri cibernetice sau incursiuni cu drone. Totodată, secțiunea include instrucțiuni pentru pregătirea rucsacului de urgență pentru primele 72 de ore, precum și numerele serviciilor de urgență și asistență, remarcă TV8.
Moldova 1 atrage atenția că informarea rapidă și corectă a populației este esențială în situații de criză, când accesul la surse de încredere poate preveni panica și răspândirea dezinformării. Pentru ca mesajele să ajungă la toți cetățenii, mecanismele de comunicare trebuie pregătite și testate din timp. La fel de importantă este colaborarea dintre autorități, mass-media și societatea civilă, atât pentru transmiterea informațiilor verificate, cât și pentru combaterea informațiilor false, explică postul public de televiziune. Moldova 1 notează că printre modelele care și-au demonstrat eficiența sunt țările baltice, care și-au consolidat sistemele de avertizare și organizează periodic exerciții de pregătire pentru eventuale situații de criză. De exemplu, Estonia desfășoară anual simulări care presupun întreruperea alimentării cu energie electrică, căderea rețelelor de telecomunicații și alte incidente, pentru a testa nivelul de pregătire și a-i instrui pe cetățeni cum să reacționeze în astfel de situații, menționează Moldova 1.
Iar Ziarul de Gardă explică modul în care Suedia se pregătește de crize. Deși este o țară europeană în care timp de două secole se menține pacea, alarmele sună de câteva ori pe an, fiecare familie știe de ce are nevoie pentru a supraviețui cel puțin șapte zile fără electricitate, apă curentă sau magazine deschise, iar rețeaua de adăposturi în caz de război este una dintre cele mai dense din lume. În timp ce R. Moldova s-a gândit să lanseze o campanie de pregătire a populației în caz de criză la patru ani distanță de la începerea războiului, Suedia, stat membru al Uniunii Europene (UE) din 1995, a anticipat un astfel de scenariu în 2014, când Rusia a anexat Crimeea, și încă de atunci a intensificat treptat măsurile de pregătire militară și civilă, chiar dacă era un stat neutru și nu era amenințat direct, detaliază ZdG.
Portalul Deschide.md informează că Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică urmează să majoreze tarifele la energia electrică. Proiectele de hotărâre privind ajustarea tarifelor au fost publicate de pagina web a instituției, precizează publicația. Astfel, consumatorii casnici din centrul și sudul R. Moldova ar urma să achite 4,58 lei/kWh, față de 3,56 lei cât este la moment. Anterior, Premier Energy solicita de la ANRE aplicarea unui tarif de 4,64 lei/kWh. În ceea ce privește locuitorii din nordul republicii, aceștia ar urma să achite 4,99 lei/kWh. De menționat că, actualul tarif achitat de persoanele care au contracte cu FEE Nord este de 3,95 lei/kWh. Ambele proiecte urmează să fie examinate și aprobate în cadrul ședinței ANRE.