Mierea moldovenească valorează mai mult pe piața UE decât cea ucraineană. Avantajul pe care R. Moldova nu îl valorifică pe deplin

Republica Moldova exportă în Uniunea Europeană de aproape 13 ori mai puțină miere decât Ucraina, însă obține un preț mediu cu aproximativ 25% mai mare pentru fiecare kilogram. Diferența s-a menținut în ultimii nouă ani, potrivit unei analize a datelor Eurostat realizate de economistul Ghenadie Ivașcenco. Expertul avertizează însă că prețurile mai ridicate nu înseamnă automat venituri mai mari pentru apicultorii moldoveni, în condițiile în care o mare parte din miere continuă să fie exportată în vrac.
În 2025, Ucraina a livrat pe piața europeană peste 53.000 de tone de miere, la un preț mediu de 2.04 euro pentru un kilogram. Republica Moldova a exportat 4.140 de tone, dar la un preț mediu de 2.55 euro pe kilogram, arată calculele prezentate de economist.
Diferențele se observă și pe piețele unde cele două țări concurează direct. În România, mierea moldovenească a fost importată la un preț mediu de 2.54 euro pe kilogram, față de 2.04 euro pentru cea ucraineană. În Italia, raportul a fost de 2.77 față de 2.15 euro, iar în Franța, de 2.53 față de 1.87 euro pe kilogram.
Totuși, aceste diferențe nu demonstrează că mierea produsă în Republica Moldova este neapărat mai bună, precizează Ghenadie Ivașcenco, economist și consultant în dezvoltare economică. Într-o analiză publicată pe Facebook, acesta explică faptul că prețurile medii pot fi influențate de sortiment, ambalaj, piața de destinație și condițiile comerciale.
„Mierea de salcâm sau de tei, ambalată la borcan, nu poate fi comparată direct cu mierea de floarea-soarelui exportată vrac. Sortimentele, ambalarea, piețele de destinație și condițiile comerciale influențează media statistică. Un preț mai mare nu înseamnă automat o calitate superioară”, explică economistul.
R. Moldova are un avantaj comercial, dar nu și garanția unor profituri mai mari
Concurența cu Ucraina va rămâne puternică, în condițiile în care Uniunea Europeană a stabilit pentru această țară un contingent anual de 35.000 de tone de miere care poate fi importată fără taxe vamale. Pentru cantitățile care depășesc limita se aplică un tarif vamal de 17.3%.
Republica Moldova beneficiază, în schimb, de acces pe piața europeană fără contingente și fără taxe vamale pentru miere. Economistul consideră că acesta este un avantaj comercial important, dar insuficient pentru a asigura o rentabilitate mai mare întregului sector.
Problema principală este că o parte importantă din valoarea produsului se creează după ce mierea părăsește Republica Moldova, prin procesare, ambalare, distribuție și comercializare.
„Un preț mediu de export mai mare nu înseamnă neapărat profituri mai mari pentru exportatori sau venituri mai bune pentru apicultori. Statisticile nu arată cum este distribuită valoarea de-a lungul lanțului valoric”, susține Ghenadie Ivașcenco.
Soluția propusă: Exporturi comune și produse cu valoare adăugată
Pentru a valorifica mai bine poziția Republicii Moldova pe piața europeană, economistul propune asocierea producătorilor și exportatorilor într-un macro-cluster denumit „Honey of Moldova”. Modelul presupune concentrarea volumelor, investiții comune în calitate și trasabilitate, dezvoltarea unor mărci proprii și negocierea directă cu marii cumpărători internaționali.
O asemenea reorganizare ar permite sectorului să depășească problema exporturilor fragmentate. În prezent, producția este împărțită între operatori relativ mici, care nu pot asigura întotdeauna cantitățile solicitate de marile companii europene.
Noile cerințe ale Uniunii Europene privind autenticitatea și trasabilitatea mierii ar putea crea oportunități suplimentare pentru producătorii care pot demonstra originea și calitatea produselor. Totuși, pentru Republica Moldova, obiectivul nu ar trebui să fie doar creșterea cantităților exportate sau menținerea unui preț superior celui obținut de Ucraina, consideră economistul.
„Adevărata provocare pentru Moldova nu este să vândă mierea mai scump decât Ucraina, ci să creeze și să păstreze mai multă valoare în propria economie”, afirmă Ghenadie Ivașcenco.
CITIȚI ȘI: