Revista presei: poziția fermă a Chișinăului, în pofida escaladării „nocive” a relațiilor cu Tiraspolul
Noile restricții rusești împotriva mai multor oficiali și jurnaliști din Republica Moldova; poziția fermă a Chișinăului, în pofida escaladării „nocive” a relațiilor cu Tiraspolul și incidentul cu folosirea armelor de foc, la frontiera dintre Ucraina și Republica Moldova, pe segmentul transnistrean – sunt printre subiectele presei, pe care le trece în revistă Alla Ceapai.
Ziarul de Gardă publică reacția ministerului de Externe despre noua interdicție de intrare pe teritoriul Federației Ruse aplicată mai multor oficiali și jurnaliști din Republica Moldova, inclusiv șefului cabinetului Președintelui, Adrian Băluțel, consilierei prezidențiale, Olga Roșca, și secretarului general al Guvernului, Artur Mija. Decizia Federației Ruse, care include 12 persoane, este una regretabilă, dar este important de remarcat că astfel de măsuri devin deja obișnuite în agenda autorităților ruse. În ciuda acestui fapt, Republica Moldova își menține angajamentul ferm în contracararea ingerințelor externe și oricăror acțiuni destabilizatoare la adresa securității și suveranității noastre, a comentat ministerul moldovean de Externe.
Newsmaker.md informează că miniștri ai Afacerilor de Externe din 47 de țări, inclusiv cel al Republicii Moldova, Nicu Popescu, au condamnat livrările nord-coreene de rachete balistice către Federația Rusă, care sunt folosite în agresiunea rusă asupra Ucrainei. Miniștrii din cele 47 de țări au semnat o declarație oficială comună publicată pe site-ul Ministerului de Externe de la Kiev. „Transferul acestor arme sporește suferința poporului ucrainean, sprijină războiul de agresiune al Rusiei și subminează regimul global de neproliferare”, se arată, între altele, în document. Declarația subliniază faptul că livrările de rachete balistice, împreună cu orice alte arme și materiale conexe din Coreea de Nord, către Rusia încalcă numeroase rezoluții ale Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite (ONU). Astfel, miniștrii-semnatari solicită Coreei de Nord și Federației Ruse să respecte rezoluțiile relevante ale Consiliului de Securitate al ONU și să înceteze imediat toate acțiunile care le încalcă.
TVR Moldova relatează că, în pofida presiunilor Tiraspolului, Chișinăul nu renunță la modificările din Codul Vamal, care obligă agenții economici din stânga Nistrului să achite taxe vamale în bugetul Republicii Moldova. Subiectul va fi discutat, săptămâna viitoare, în cadrul reuniunii în formatul de negocieri 1+1. Vicepremierul pentru Reintegrare, Oleg Serebrian, susține că decizia Tiraspolului de a obliga fermierii din raionul Dubăsari să achite taxe în bugetul regiunii separatiste este una nocivă și are scopul de a pune presiune pe autoritățile de la Chișinău. Orice acțiuni vor fi întreprinse de către Tiraspol nu vor conduce la revizuirea noastră față de Codul Vamal al Republicii Moldova, a subliniat Serebrian. Cred că vom ajunge la o înțelegere, în caz contrar vom vedea cum compensăm pierderile suferite de către fermierii noștri, a adăugat oficialul și a amintit că nu este prima dată când se recurge la astfel de compensații.
Într-un editorial pe ipn.md, istoricul și comentatorul politic Anatol Țăranu notează că noul Cod Vamal criticat de administrația separatistă de la Tiraspol a intrat în vigoare la 1 ianuarie, cu o pauză de aproape trei ani din momentul adoptării în Parlament, o perioadă suficientă pentru adaptarea la noile rigori. Comentatorul îndeamnă Chișinăul să răspundă prompt la șantajul Tiraspolului și prim măsuri concrete: de la restricționarea deplasărilor funcționarilor regimului separatist prin teritoriul Republicii Moldova, până la implementarea sancțiunilor economice împotriva exporturilor din Transnistria, în primul rând, ale holdingului Șerif. Astăzi, când hotarul cu Ucraina este închis, Tiraspolul nu are cum să reziste într-un război economic cu Chișinăul, precizează Țăranu. Implementarea plenară și fără abateri a prevederilor noului Cod Vamal devine un element important al politicilor de reglementare politică a conflictului transnistrean în condițiile respectării intereselor fundamentale ale Republicii Moldova.
Moldova 1 o citează pe purtătoarea de cuvânt al Biroului politici de reintegrare Mariana Sarî spunând că instituția nu a fost sesizată despre pretinsul incident cu folosirea armelor de foc, la frontiera dintre Ucraina și Republica Moldova, pe segmentul transnistrean, în urma căruia doi cetățeni transnistreni ar fi fost transportați pe teritoriul Ucrainei, potrivit așa-zisului ministru al securității de la Tiraspol. Biroul politici de reintegrare nu a fost sesizat la subiect. Deocamdată, nu venim cu alte declarații, până când nu vor fi verificate informațiile, a precizat Mariana Sarî.
Hotnews.ro relatează, citând Institutul pentru Studierea Războiului, că retorica Kremlinului și presa de stat rusă continuă să încurajeze separatiștii pro-ruși din Republica Moldova, posibil într-o încercare de a semăna instabilitate politică și dezbinare. Într-o evaluare anterioară, Institutul a stabilit că Rusia conturează încet un spațiu informațional care vizează destabilizarea Republicii Moldova și justificarea oricăror campanii viitoare prin încadrarea Rusiei drept protector al vorbitorilor de limba rusă „amenințați” în Republica Moldova. Această abordare este aproape identică cu narațiunile construite de Rusia pentru a justifica invazia pe scară largă a Ucrainei.
Anticoruptie.md citează un răspuns al Procuraturii Generale în care se precizează că autoritățile moldovenești ar putea să intervină în cazul citării pretinsului ministru al afacerilor externe de la Tiraspol, Vitali Ignatiev, pentru audieri, de către Serviciul de Securitate al Ucrainei, la solicitarea autorităților de la Kiev. Procuratura Generală afirmă că prin intermediul cererii de asistență juridică internațională poate fi solicitată fie audierea persoanei de către autoritățile din Republica Moldova, fie înmânarea citației pentru prezentarea la autoritățile ucrainene. Ignatiev, care deține pașaport ucrainean, a fost citat pentru audieri de către Serviciul de Securitate al Ucrainei în legătură cu suspiciunea de activități colaboraționiste, de încălcare a integrității teritoriale și a inviolabilității Ucrainei și de ne negarea publică a agresiunii armate împotriva Ucrainei și de sprijinirea agresorului.
Într-o emisiune la TV8, politologul ucrainean Oleg Saakian a comentat ancheta de la Kiev în privința așa-numitului ministru de externe de la Tiraspol, Vitalie Ignatiev, observând că Kievul abordează cu prudență problema reglementării conflictului transnistrean minimizând riscurile care survin din cauza prezenței Rusiei în regiunea separatistă. În opinia politologului ucrainean, în cazul lui Vitalie Ignatiev, la bază au stat nu doar aspectele politice, dar și contextul geopolitic în vederea asigurării securității. Potrivit lui, segmentul transnistrean al frontierei moldo-ucrainene rămâne extrem de important pentru Kiev în condițiile în care acolo staționează trupe de ocupație rusești sub masca pacificatorilor. Este considerată o potențială linie de front. Prezența contingentului rusesc în Transnistria rămâne cel mai grav factor care deturnează o parte din resursa militară ucraineană, precizează politologul.
Europa Liberă anunță, citând Președinția, că noua guvernatoare a Băncii Naționale a depus cererea de obținere a cetățeniei Republicii Moldova cu jumătate de an înainte să fie numită în funcție, mai exact pe 27 iulie 2023. Cererea a fost înregistrată în cancelaria prezidențială la 1 august 2023, ceea ce pare să arate că venirea ei la BNM a fost plănuită din timp. Banca Națională informează că noua guvernatoare va primi același salariu ca predecesorul ei demis, Octavian Armașu. Din ultima declarație de avere a lui Armașu, reiese că el avea salariul lunar de 163.000 de lei moldovenești (circa 8.400 de euro). BNM mai spune că Dragu nu va beneficia de locuință de serviciu. Instituția nu a răspuns dacă guvernatoarea va sta în permanență la Chișinău sau va face naveta de la București. Creditată pentru experiența ei la instituții financiare românești și internaționale, ca și pentru buna cunoaștere a procesului de integrare în Uniunea Europeană, Dragu ar urma să conducă BNM vreme de 7 ani.
Ipn.md îl citează pe expertul comunității Watchdog.md, Andrei Curăraru, spunând că referendumul privind integrarea europeană a fost propus pentru a constata o majoritate covârșitoare în susținerea acestui parcurs, iar dacă Irina Vlah consideră că în cadrul acestui exercițiu trebuie adresată și întrebarea despre neutralitatea țării, nu are decât să colecteze 100 de mii de semnături și să inițieze propriul referendum. Comentând o altă declarație a liderei Platformei Moldova, Irina Vlah, acea că referendumul inițiat de președinta Maia Sandu este doar un act de PR, expertul admite acest lucru parțial și anume în sensul în care majoritatea statelor care au intrat în UE au realizat referendumuri cu un an înainte de integrare. Dar sunt exemple numeroase, precum Norvegia, Marea Britanie sau chiar Groenlanda care au pus problema în fața cetățenilor atunci când nu era clar care este poziția societății, explică analistul.
Într-un podcast la Europa Liberă, liderul Platformei DA, Dinu Plîngău, spune că partidul său așteaptă cu interes detaliile referendumului despre aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană propus de președinta Maia Sandu și că își va îndemna suporterii să voteze pentru, dacă plebiscitul va avea loc. Dar politicianul afirmă că președinta Maia Sandu nu trebuie să folosească referendumul în folosul propriei sale campanii electorale. Plîngău nu se așteaptă neapărat la o campanie consolidată a forțelor pro-europene la referendumul care poate avea loc odată cu prezidențialele. El crede că ar fi „extrem de complicată” și semnarea de către partidele moldovene a unui pact ca cel din 1995, de la Snagov, când partidele românești au spus că vor coopera pentru a pregăti aderarea României la UE.
Într-o emisiune la Vocea Basarabiei, analistul politic Ion Tăbârță afirmă că referendumul privind aderarea europeană ar fi logic să fie unul constituțional, așa încât în baza rezultatelor să fie modificată Constituția și, în așa mod, să existe un instrument juridic împotriva celor care vor dori eventual să deturneze parcursul european al Republicii Moldova, în perspectiva alegerilor parlamentare din anul 2025, când nu există certitudine că la cârma Republicii Moldova va fi guvern pro-european. Totuși, analistul vede prematură organizarea acestui plebiscit și amintește că, de regulă, majoritatea statelor europene au organizat asemenea referendumuri la o etapă mai tardivă, nu la începutul negocierilor de aderare. E una să organizezi acest referendum în 2024, când suntem în plin proces hibrid dus de Federația Rusă contra Republicii Moldova și e cu totul altceva când acest lucru va fi realizat, spre exemplu, peste 6 ani, când odată cu avansarea procesului de negocieri Republica Moldova își va fortifica securitatea sau își va fortifica independența față de Federația Rusă, inclusiv cu creșterea nivelului de trai al cetățenilor. Atunci, șansa reușitei unui referendum va fi mult mai mare, decât acum în condiții destul de incerte, explică analistul.
Într-un editorial pe deschide.md, analistul de politică externă Mihai Isac notează că anul 2024 va fi unul crucial pentru viitorul european al Republicii Moldova, pe fondul prelungirii invaziei militare ilegale declanșată de Federația Rusă împotriva Ucrainei. România va rămâne și în 2024 principalul susținător economic, politic și social al Chișinăului, dovadă clară a capacității statului român de a proteja populația Republicii Moldova în fața amenințărilor de la Răsărit. Sprijinirea fără rezerve a Republicii Moldova este cel mai important proiect de politică externă susținut de toate partidele importante reprezentate în Parlamentul de la București. Analistul trece în revistă mai multe măsuri și inițiative prin care România sprijină Republica Moldova, inclusiv cea mai recentă inițierea negocierilor asupra unui acord de împrumut pentru construcția liniei electrice Bălți-Suceava, care ar putea fi dată în folosință în 2028 și care este încununarea a ani de eforturi menite să smulgă Republica Moldova din strâmtoarea energetică a Kremlinului. Duoul geopolitic România - Republica Moldova are capacitatea de a deveni o forță redutabilă pe flancul estic al Uniunii Europene și chiar al NATO, concluzionează Isac.
Mold-street.com relatează că premierul Dorin Recean a anunțat o agendă plină în 2024 de dezvoltare a infrastructurii rutiere și a celei de poduri, după ce la sfârșitul anului trecut, după 5 ani de tergiversări, guvernarea a spus că a reușit să miște lucrurile prin darea în exploatare a nodului rutier de la Bălți, unul important pentru nordul țării. Nu este primul guvern care anunță ca prioritate dezvoltarea infrastructurii rutiere din Republica Moldova. Asemenea promisiuni s-au tot făcut în ultimii 15 ani, dar starea drumurilor din țară rămâne una din cele mai proaste din regiune și din lume, se constată în articol. Acesta prezintă 10 cele mai mari ca volum de finanțare proiecte de infrastructură planificate în 2024 din bugetul de stat. Între care, proiecte de reconstruire a drumurilor, de aprovizionare cu apă și canalizare, reconstrucția unei unități militare și construcția spitalului regional din Bălți. În articol se precizează că planificarea acestor proiecte și a volumelor de finanțare nu garantează și realizarea lor. Cel mai elocvent exemplu fiind proiectul noului penitenciar din Chișinău care timp de aproape un deceniu era planificat în bugetul de stat, dar lucrările așa și nu au mai început.
Sanatateinfo.md îl prezintă într-un reportaj video pe medicului Adrian Chiriac, care tratează cu zâmbet. A ales medicina din dragoste pentru științele exacte. La mai bine de 20 de ani de experiență, el spune că medicina este o artă care tratează nu doar corpul, dar și sufletul. În calitate de șef al secției endocrinologie pediatrică de la Institutul Mamei și Copilului, medicul a cunoscut mii de pacienți. Toți știu că dincolo de profesionalismul, atenția și răbdarea cu care tratează pacienții, Adrian Chiriac are un panaceu secret – zâmbetul. Majoritatea bolilor endocrine sunt genetice și se transmit din generație în generație. Unii foști pacienți revin deja la Adrian Chiriac împreună cu copii lor pentru că medicul a știut să le insufle puterea de a stăpâni boala.
TV Nord din Bălți relatează că centrul de găzduire și adaptare socială a persoanelor fără adăpost „Reîntoarcere” a devenit neîncăpător pentru oamenii care nu au un acoperiș deasupra capului. Temperaturile scăzute din ultimele zile i-au făcut pe oamenii străzii să apeleze la serviciile centrului. Chiar dacă capacitatea maximă a acestuia este de 15 persoane, angajații au mai amenajat încă 10 locuri în această perioadă. Beneficiarii primesc două mese calde pe zi, haine și produse de igienă. Tot aici, sunt 5 persoane cu deficiențe locomotorii. Aceștia beneficiază de trei mese pe zi. Pentru întreținerea unui beneficiar al centrului „Reîntoarcere”, primăria municipiului Bălți cheltuie aproximativ 10 mii de lei lunar.
