Revista presei: șansele referendumului constituțional privind aderarea europeană; Piața gazelor controlată în continuare de Moldovagaz
Șansele referendumului constituțional privind aderarea europeană; alegerile prezidențiale – o „temă pe acasă” pentru fiecare și piața gazelor controlată în continuare de Moldovagaz (Gazprom) – sunt printre subiectele presei, pe care le trece în revistă Alla Ceapai.
Într-o emisiune la Jurnal TV, președintele Parlamentului, Igor Grosu, a confirmat că referendumul privind aderarea europeană propus de șefa statului va fi unul constituțional și va avea loc în aceeași zi cu alegerile prezidențiale, la care Maia Sandu va candida pentru un nou mandat. Va fi un exercițiu democratic suprem prin care putem închide polemica privind vectorul geopolitic al țării, a spus Grosu. Acest lucru trebuie tranșat acum, inclusiv în Constituție, ca să ne mobilizăm și să pornim foarte hotărât la drum, a adăugat liderul PAS. El a anunțat că în perioada imediat următoare Uniunea Europeană o să facă anunțul referitor la începerea negocierilor de aderare. Așteptăm o abordare mai diferite, mai dinamică decât în raport cu alte state. Trebuie să avem o cu totul altă viteză. Nu avem 10 ani, nici 6 ani, a afirmat Igor Grosu sugerând că Republica Moldova s-ar putea integra în UE mai devreme de 2030, termen avansat anterior de președinta Maia Sandu.
Într-o emisiune la TVR Moldova, juristul Alexandru Tănase, fost președinte al Curții Constituționale afirmă că un referendum constituțional care ar confirma opțiunea cetățenilor Republicii Moldova de a fi parte a UE este un exercițiu logic. Iar toți cei care sunt partizanii apropierii de UE, inclusiv de spațiul euro-atlantic, nu au decât să se implice într-o campanie de informare. Tănase nu împărtășește temerile că referendumul ar putea eșua. Sperietorile rusești care discreditează opțiunea europeană nu mai funcționează. Propaganda rusă, chiar dacă mai există în spațiul mediatic din Republica Moldova, a fost drastic limitată, explică juristul. Este responsabilitatea fiecărui politician și a societății civile să se implice. Includerea în Constituție a faptului că Republica Moldova este parte a Uniunii Europene ne-ar aduce doar beneficii și nu văd niciun neajuns care să aibă efecte colaterale, afirmă Alexandru Tănase.
Editorialistul Ziarului de Gardă Petru Grozavu notează că războiul din Ucraina, care rămâne în continuare o amenințare, și alegerile prezidențiale din toamnă, pe care Rusia nu le va lăsa fără control, sunt două probleme majore pentru destinul Republicii Moldova. Aceste alegeri, însoțite de un eventual referendum, rămân o „temă pe acasă” pentru fiecare. Republica Moldova nu a avut niciodată nevoie de atâta unitate ca acum, nu a fost niciodată într-o situație mai penibilă ca acum, cu un partid de dreapta la guvernare atât de rupt de „dreapta”. Editorialistul se întreabă care ar fi partidele ce i-ar putea deveni parteneri electorali Maiei Sandu, altele decât PAS, pentru că PAS a fost prea orgolios la guvernare și nu și-a făcut aliați, ci adversari. Pentru prezidențialele din toamnă, Maia Sandu trebuie să optimizeze PAS-ul, iar dacă nu – să găsească o altă ecuație politică, întrucât cu un PAS, în izolare, e puțin probabil să țină pasul în alegeri.
Mold-street.com relatează că piața distribuției și furnizării gazelor naturale din Republica Moldova este în continuare controlată de Moldovagaz și firmele afiliate, potrivit datelor Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE). La începutul anului 2024, pe piață sunt 24 de întreprinderi care dețin licență pentru furnizarea gazelor naturale și 20 de companii cu licență pentru distribuția metanului. Cota cea mai mare de piață la furnizarea de gaze revine companiei Moldovagaz al cărei acționar majoritar este concernul rus Gazprom. Moldovagaz are o poziție dominantă și printre companiile care furnizează gaze la tarife nereglementate, ce-i drept nu direct, dar prin subsidiara sa Transautogaz. Astfel, per ansamblu, Moldovagaz are o cotă totală de aproape 97% din piața furnizării de metan din Republica Moldova, piață care este estimată la circa 15 miliarde de lei. Conform datelor ANRE, Moldovagaz nu mai este monopolist doar la importul de gaze naturale, dar situația s-ar putea schimba, dacă se va decide revenirea la importul de gaze de la Gazprom și pentru malul drept al Nistrului.
Rfi.ro relatează că Rusia ar putea crea condiții informaționale pentru a justifica o viitoare agresiune în Republica Moldova, iar principalele pericole de destabilizare ar putea veni dinspre regiunea transnistreană. O recentă analiză a Institutului pentru Studiul Războiului a vorbit despre intențiile Kremlinului de a declanșa nemulțumiri de ordin economic în Republica Moldova pentru ca apoi să se prezinte drept garant al stabilității acestei țări. Conducătorii autoproclamați ai regiunii transnistrene sunt nemulțumiți de faptul că, în ultimul timp, Chișinăul a luat mai multe măsuri legale menite a crește controlul asupra activităților economice din zona separatistă. Dar acești pretinși lideri transnistreni sunt ca peștele pe uscat, constată directorul Asociației Promo-LEX de la Chișinău, Ion Manole. El precizează că Rusia nu mai are acces în regiunea transnistreană, care este împinsă tot mai mult către câmpul legal al Republicii Moldova. În plus, există interesul Ucrainei de a avea pace la această frontieră a sa, dar și un interes al celor de la Tiraspol de a ajunge la o anumită înțelegere cu Chișinăul.
Într-o emisiune la deschide.md analistul politic Mihai Isac notează că diplomațiile de la Chișinău și de la București lucrează în tandem, iar România rămâne cel mai important ambasador al Republicii Moldova în relațiile cu UE, NATO și alte organizații. Proiectul aderării europene a Republicii Moldova și apropierea sa de NATO este practic singurul dosar de politică externă asupra căruia majoritatea partidelor parlamentare și extra-parlamentare din România sunt de acord că trebuie implementat. Analistul observă că problematica Republicii Moldova este ridicată de către liderii de la București în toate întâlnirile pe care le au. Potrivit lui, după plecarea lui Nicu Popescu, ministrul român de Externe, Luminița Odobescu va juca un rol important în introducerea noului ei omolog de la Chișinău, Mihai Popșoi, în lumea diplomației din UE.
Într-un podcast la Europa Liberă, directoarea Transparency International Moldova, Lilia Zaharia-Cravcenco, vorbește despre reforma justiției și asigurarea cadrului legislativ anticorupție și constată că Republica Moldova stă bine la capitolul adoptării legislației, dar are „multe restanțe” la implementarea legilor. Experta subliniază lipsa rezultatelor pe dosarul numit generic „Frauda bancară”. Dosarele trenează în instanțele de judecată, iar pe dosarele de îmbogățire ilicită nu există condamnări. Deși lucrurile s-au mai limpezit în activitatea Autorității Naționale de Integritate (ANI), acestei instituții i se poare reproșa că este preocupată mai mult de cazurile de conflict minore. Unele dosare pe conflicte de interese sunt examinate de către magistrați câte 4-5 ani, iar până la o decizie finală cel vizat își încheie mandatul și evită astfel o posibilă revocare pentru ilegalitatea admisă. Această situație „de murare” a dosarelor în instanță descurajează și cetățeanul să apeleze la justiție, afirmă experta. Potrivit ei, ceea ce trezește optimism este definitivarea noilor componențe ale Consiliului Superior al Magistraturi și ale celui al Procurorilor.
Într-o emisiune la Radio Chișinău, avocatul Promo-LEX, Vadim Vieru, notează că fermierii din raionul Dubăsari se află într-o situație vulnerabilă, după ce regimul de la Tiraspol le-a impus taxe ca măsură de răspuns la intrarea în vigoare al noului Cod vamal al Republicii Moldova, care obligă firmele din regiunea transnistreană să achite taxe vamale în aceleași condiții ca agenții economici de pe malul drept al Nistrului. Prin aceste acțiuni de răspuns, administrația de la Tiraspol vrea să reîntoarcă taxele vamale în bugetul transnistrean, explică avocatul. Tiraspolul a folosit mereu această situație de vulnerabilitate a fermierilor ca să pună presiuni pe Guvernul de la Chișinău și să obțină anumite cedări. Este o metodă clasică utilizată de către administrația de la Tiraspol, de creare a unei probleme în mod artificial, pentru ca ulterior să urmeze negocieri cu autoritățile de la Chișinău, precizează Vieru. Potrivit lui, administrația de la Tiraspol ar vrea revenirea la situația anterioare, când agenții economici din regiunea transnistreană nu achitau taxe vamale în bugetul Republicii Moldova.
Într-un comentariu pentru Radio Chișinău, expertul economic Viorel Chivriga comentează propunerea Comisiei Europene de a prelungi cu încă un an măsura de liberalizare a comerțului dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană la mai multe produse moldovenești. Expertul notează că este o decizie favorabilă și că piața europeană este, în prezent, cea mai mare piață de desfacere pentru antreprenorii moldoveni și care le oferă stabilitate și previzibilitate. Piața UE presupune niște cerințe dure, dar care contribuie foarte mult la sporirea competitivității produselor din Republica Moldova. Acei antreprenori care au ajuns pe piața europeană au făcut un salt enorm, au stabilit relații de durată cu parteneri europeni și devin o locomotivă pentru celelalte întreprinderi din țară, spune expertul. El mai amintește că piața Uniunii Europene a fost un colac de salvare pentru Republica Moldova și agenții economici autohtoni atunci când au găsit instabilitate pe fostele piețe tradiționale, precum cea a Federației Ruse.
Într-o emisiune la TV Nord din Bălți, Ambasadorul Uniunii Europene în Republica Moldova, Jānis Mažeiks, notează că deși Ucraina și Republica Moldova au primit concomitent statutul de țară candidat pentru integrarea europeană, membre ale UE acestea vor deveni succesiv. Procesul de aderare nu va fi simultan. Cele două state vor deveni membre ale comunității europene în funcție de progresele individuale în îndeplinirea criteriilor de aderare. Țările sunt evaluate conform meritelor. Dacă cineva realizează un lucru mai bine, va avansa mai repede, dacă nu, atunci va fi încetinit procesul, iar factorul geopolitic nu va fi luat în calcul, afirmă diplomatul. Potrivit lui, este important pentru fiecare țară sa fie sigură că nu există devieri de la regulile comune stabilite. Acesta este și rolul legislației UE pe care o țară candidată trebuie să o implementeze, atât de jure, cât și facto. Asta înseamnă să adopte legislația respectivă, să dorească să realizeze anumite lucruri și să dispună de instituții care să le implementeze, de persoane care să cunoască procesul dat și să asigure buna lui desfășurare, subliniază ambasadorul.
Nordnews.md informează că mai mulți primari și consilieri locali din raionul Dondușeni se opun procesului de amalgamare voluntară, care presupune absorbția localităților mici de unele mai mari și mai puternice din punct de vedere al capacităților administrative. Pentru ca să fie creată, o unitate administrativ teritorială amalgamată ar trebui să aibă cel puțin 3000 de locuitori, să existe legături rutiere între toate unitățile administrative vechi, iar primăria să poată acoperi cheltuieli pentru cel puțin 12 angajați. Deși admit că amalgamarea ar aduce beneficii financiare, economisirea cheltuielilor administrative și mai multe investiții în infrastructură, aleșii locali optează totuși pentru păstrarea primăriilor în fiecare localitate, spunând, între altele, că asta își doresc și localnicii. Pentru a stimula procesul de amalgamare, autoritățile centrale promit primăriilor majorări salariale, granturi pentru dezvoltarea infrastructurii și acces mai mare la fondurile alocate prin programe naționale și cele europene.
Expresul din Ungheni relatează despre inaugurarea Complexului Educațional Gimnaziu – Grădiniță „Vasile Badiu” în satul Măgurele. Clădirea gimnaziului a fost supusă unei reconstrucții complete, cu lucrări de renovare și modernizare a cazangeriei, precum și amenajarea terenului adiacent. Lucrările au avut loc în cadrul Programului „Satul European” și au costat peste 6 milioane de lei. administrația locală a contribuit cu 48 de mii de lei, iar Consiliul Raional Ungheni a susținut eforturile prin dotarea a cinci săli de clasă cu mobilier nou. Prin crearea noii instituții atât școala, cât și grădinița își vor putea continua activitatea în pofida numărului mic de doar 68 de copii înmatriculați, spune Iulia Pancu, șefa Direcției Educație Ungheni.
