Revista presei internaționale: Planul Kievului pentru a pune capăt războiului cu Rusia; Criză politică în Bulgaria
Presa internațională continuă să-și concentreze atenția asupra evoluției războiului ruso-ucrainean remarcând planurile liderului de la Kiev, Volodimir Zelenski, de a pune capăt conflictului militar pe cale diplomatică. În vizorul mai multor publicații revin crizele politice din Franța și Bulgaria, care riscă să destabililizeze situația din cele două țări ale Uniunii Europene. Pericolul răspândirii virusului mpox din Africa e un alt subiect abrdat de presa străină care semnalează lipsa fondurilor și echipamentelor necesare pentru a monitoriza apariția noilor tulpini ale acestuia.
Kievul are un plan pentru a pune capăt războiului cu Rusia, a declarat citat de BBC președintele Ucrainei Volodimir Zelenski în cadrul Forumului „Ucraina 2024. Independența”. Potrivit serviciului britanic de presă, Zelenski a dezvăluit că incursiunea armatei ucrainene în regiunea Kursk a Federației Ruse este unul dintre punctele cheie ale planului său de încheiere a războiului pe care-l va prezenta în scurt timp candidaților Partidului Democrat și Partidului Republican la președinția Statelor Unite Kamala Harris și respectiv, Donald Trump. Liderul de la Kiev a precizat că planul include pași suplimentari pentru a forța Rusia să pună capăt războiului pe cale diplomatică, subliniază BBC.
Rusia a desfășurat aproximativ 30 de mii de militari în regiunea Kursk, ocupată parțial de armata ucraineană, transmite Unian. Publicația citează date ale unui raport prezentat de comandantul armatei ucrainene Olexandr Sîrsky, potrivit căruia operațiunea militară din regiunea Kursk e menită să forțeze Rusia să-și retragă o bună parte a forțelor sale din estul Ucrainei. Moscova înțelege scopul urmărit de ucraineni și de aceea nu renunță la concentrarea tot mai mare a trupelor sale în Donbas unde continuă să avanseze, în special spre Pokovsk – oraș strategic pentru aprovizionarea armatei ucrainene, mărturisește Olexander Sîrsky, citat de Unian. În prezent, forțele ucrainene controlează o sută de localități din regiunea Kursk care se întind pe o suprafață de aproape o mie trei sute de kilometri pătrați, a adăugat Sîrsky, potrivit aceleiași publicații.
Președintele Franței adoră canalul serviciului de mesagerie Telegram al cărui patron Pavel Durov a fost arestat sâmbătă de poliția franceză, scrie Politico. Sursele diplomatice ale publicației dezvăluie că nu numai Emmanuel Macron, ci și alți membri ai elitei franceze folosesc Telegram, ceea ce nu l-a ferit însă pe Durov de arest. Reținerea lui Durov a fost criticată de autoproclamați apărărtori ai libertății de exprimare, în special de proprietarul rețelei sociale X, Elon Musk, precum și de oficiali ruși, notează Politico. Însuși Emmanuel Macron a respins acuzațiile acestora din urmă care afirmă că Franța ar fi devenit o „dictatură liberală” care „nu tolerează libertatea de exprimare”, scrie publicația amintind că liderul de la Paris a insistat că arestarea lui Durov „nu a fost în niciun caz o decizie politică”. Patronul Telegram e suspectat de implicare în infracțiuni legate de presupuse tranzacții ilegale, pornografie infantilă și fraudă, precum și de refuzul de a raporta autorităților informațiile necesare pentru deconspirarea unor asemenea ilegălități, amintește Politico. Mai multe publicații internaționale au semnalat în ultimele zile că aplicația Telegram, permite schimburi confidențiale de informații între serviciile secrete ruse și spionii săi care acționează în occident și oferă armatei ruse posibilitatea de a-și coordona în secret operațiunile militare împotriva Ucrainei.
Chiar dacă mai mulți oficiali și propagandiști de la Moscova au denunțat rapid arestarea lui Pavel Durov, declarațiile pe care le-au făcut până acum au fost inconsecvente, observă publicația rusă independentă Meduza. Publicația scrie că această reacție controversată este cauzată de faptul că echipa politică a Kremlinului încă nu s-a hotărât cum să răspundă la reținerea șefului Telegram în Franța. Două surse de la Kremlin au declarat pentru Meduza că oficiali, oameni de afaceri și strategi politici ai regimului de la Moscova au trei teorii de bază pentru felul în care urmează să comenteze arestarea lui Durov. Potrivit uneia dintre aceste teorii, Moscova ar putea acuza Casa Albă că a determinat autoritățile franceze să-l rețină pe patronul Telegram deoarece tabăra democrată a președintelui Joe Biden ar fi nemulțumită că Durov s-a apropiat de republicani înaintea alegerilor prezidențiale din Statele Unite. O a doua teorie ar fi legată de obiecțiile Franței față de contactele lui Durov cu autoritățile din Azerbaidjan în condițiile în care Parisul sprijină Armenia în disputele politice cu autoritățile de la Bacu. În fine, Moscova l-ar putea acuza pe însuși Pavel Durov că s-a predat de bună voie pentru a furniza Franței informații confidențiale ale rușilor în contextul conflictelor anterioare ale acestuia cu regimul de la Kremlin. Sursele publicației Meduza ezită însă să estimeze care dintre cele trei teorii ar putea prevala la prezentarea poziției oficiale a Moscovei față de arestarea fondatorului și patronului aplicației Telegram.
Președintele francez Emmanuel Macron își continuă eforturile de a crea o coaliție cu politicieni moderați din parlament pentru a găsi o majoritate care să convină asupra viitorului candidat la șefia guvernului de la Paris, scrie Financial Times. Publicația amintește că Macron a refuzat luni să nominalizeze candidatul la funcția de premier propus de coaliția de stânga Noul Front Popular care a acumulat cele mai multe voturi în urma alegerilor parlamentare anticipate de luna trecută. Financial Times precizează că președintele francez vrea să evite instabilitatea politică prin găsirea unui candidat de compromis între forțele politice liberale și cele moderate de stânga. Refuzul lui Macron de a o numi pe Lucie Castet drept candidat la funcția de prim-ministru a spulberat ambițiile politice ale stângii, comentează publicația. Problemele legate de învestirea unui guvern înainte de votarea bugetului pentru anul viitor programat în octombrie crește din ce în ce mai mult presiunea asupra liberalilor lui Macron, acuzat deja de coaliția de stânga că a recurs la o „lovitură de stat antidemocratică” refuzând să accepte candidatura acesteia la funcția de premier, mai scrie Financial Times.
Criza politică obligă Bulgaria să organizeze noi alegeri parlamentare, care au fost programate pe 27 octombrie, transmite Euronews. Va fi al șaptelea scrutin parlamentar din ultimii trei ani, notează postul pan european de televiziune. Conservatorii conduși de fostul premier Boiko Borissov s-au clasat pe primul loc la ultimele alegeri, dar guvernul propus nu a obținut încrederea Parlamentului, precizează Euronews. Bulgaria trece printr-o perioadă de instabilitate fără precedent de care beneficiază partidele pro-ruse. Și asta în condițiile în care coaliția formată anul trecut între conservatori și reformatori, pentru a arăta sprijinul țării pentru Ucraina, a rezistat doar trei luni de zile, remarcă analiștii intervievați de Euronews.
Virusul Mpox, cunoscut și ca variola maimuței care se răspândește din Republica Democrată Congo, se modifică mai rapid decât se așteptau savanții, arată o analiză Reuters. Experții intervievați de jurnaliștii agenției de presă spun că nu dispun de fonduri sau echipamente adecvate pentru a monitoriza apariția noilor tulpini de Mpox. Aceiași cercetători semnalează că virusul Mpox se răspândește prin conatct cu animale infectate și are simptome asemănătoare gripei provocând erupții pe piele. Virsul Mpox pune în pericol în special viața oamenilor cu imunitate slabă, precizează experții citați de Reuters. Agenția de presă amintește că în acest an pe continentul african au fost înregistrate peste 18.000 de cazuri de variolă a maimuței și 615 decese provocate de Mpox. Cazuri de infectare cu același virus au fost depistate recent la două persoane din Europa și Asia – una din Suedia și alta din Tailanda - care au călătorit în Africa, menționează Reuters.
În Anglia, peste 500 de copii care suferă de anxietate sunt trimiși zilnic pentru tratament la serviciile de sănătate mintală, informează The Guardian. Publicația britanică semnalează că numărul copiilor afectați de stres s-a dublat în ultimii patru ani. Experții intervievați de The Guardian spun că principalii factori care provoacă anxietate în rândul tinerilor sunt legate de presiunea psihologică pe care o simt aceștia înaintea examenelor susținute în instituțiile de învățămînt, influența psihologică puternică a rețelelor de socializare și creșterea nivelului de sărăcie. Cercetătorii din domeniul sănătății spun că numărul tot mai mare de copii care suferă de anxietate a scos la iveală o nevoie urgentă de a aborda criza din domeniul sănătății mintale a copiilor remarcă publicația. În aceste condiții, departamentul de Sănătate și Asistență Socială din Anglia intenționează să ofere sprijin specializat în domeniul sănătății mintale în școlile din fiecare comunitate, conchide The Guardian.
