Revista presei // Acțiunile expertului în ”Operațiuni speciale”, trimis de Putin, încep să fie simțite și în RM
Numeroase publicații din RM își focalizează atenția asupra modalităților prin care Federația Rusă pune în practică tacticile războiului hibrid, cu trei luni înaintea unui scrutin care, potrivit experților, urmează să decidă soarta RM pe mulți ani înainte. În vizorul presei sunt și declarațiile făcute de președintele României, Nicușor Dan, cu privire la sprijinul pe care Bucureștiul îl poate oferi Chișinăului pentru a contracara amenințările venite din partea Kremlinului.
Până la alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025 au mai rămas efectiv doar trei luni. Că acest scrutin va fi unul crucial pentru viitorul R. Moldova, nu încape îndoială, semnalează editorialistul Anatol Moraru într-un articol publicat de Nord News. „Nu e neapărat nevoie să fii stră – stră – strănepotul lui Nostradamus ca să înțelegi că Rusia va cheltui milioane de dolari pentru a putea deturna cursul pro european al R. Moldova. (...) Deși, oficial, campania electorală nu ș-a început, tectonic, unele partide se implică deja la turații maxime, cum ar fi de exemplu blocul Alternativa, o formațiune politică declarat pro rusă”, notează Anatol Moraru. Potrivit editorialistului, liderii Alternativei nu ascund că slujesc cu fidelitate Kremlinul, dovadă fiind plecările lor dese după bani și instrucțiuni la Moscova și politica de manipulare și dezbinare. „Alternativa se arată foarte îngrijorată de faptul că, chipurile, R. Moldova își pierde suveranitatea , că este condusă de la Bruxelles sau București. Dar nu-i doare deloc că în Transnistria staționează încă trupe rusești, iar Putin amenință că va cotropi R. Moldova”, subliniază Anatol Moraru.
Iar Agora scrie că un Legislativ fără o majoritate parlamentară pro-europeană după alegerile din această toamnă ar însemna stagnarea procesului de integrare a Republicii Moldova în UE. Este un scenariu analizat inclusiv de șeful Delegației Uniunii Europene de la Chișinău, Janis Mazeiks, care speră că viitorul Guvern își va asuma, totuși, agenda de reforme pentru dezvoltarea țării, notează publicația. Tot Agora scrie că până la sfârșitul verii, Republica Moldova va primi prima tranșă, în valoare de aproximativ 300 de milioane de euro, din cele 1,9 miliarde prevăzute în Planul de creștere pentru Republica Moldova. Janis Mazeiks a calificat drept speculații declarațiile potrivit cărora cele 1,9 miliarde de euro ar putea fi folosite în scopuri electorale, făcând referire la campania pentru alegerile parlamentare din septembrie. Oficialul a precizat că implementarea Planului de creștere necesită timp, fiind asociată cu 153 de reforme.
Bucureștiul este pregătit să ofere Chișinăului expertiză în domeniul războiului hibrid, inclusiv în combaterea atacurilor cibernetice și a campaniilor de dezinformare, scrie NewsMaker, cu referire la declarația făcută de președintele României, Nicușor Dan, în marja Summitului NATO. „Noi avem o anumită expertiză pe războiul hibrid, care înseamnă și pentru regiunea noastră atacuri cibernetice și dezinformare. Pe aceste chestiuni, pe măsura în care autoritățile din Moldova ne vor solicita ajutorul, îi vom ajuta”, a afirmat Nicușor Dan.
„Alegerile din 28 septembrie sunt extrem de importante. E foarte important ca, în ele, cetățenii Republicii Moldova să se exprime fără ca rezultatul să fie influențat de interferențe ale statului rus pe care le-am văzut în Republica Moldova în ultimii ani și, în felul ăsta, și pentru a asigura acest climat de normalitate al alegerilor, România poate să ajute”, a declarat Nicușor Dan după summitul NATO de la Haga, citat de Radio Chișinău.
RFI analizează cine este Serghei Kirienko, omul însărcinat de liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, să se ocupe de Republica Moldova. De ce el? Și de ce acum? „Pentru că la sfârșitul lui septembrie, în Republica Moldova au loc alegeri parlamentare. Iar Kremlinul dorește înlocuirea guvernului pro-european cu unul pe care să-l controleze”. Kirienko este considerat expert în ”Operațiuni speciale”, remarcă publicația. Printre ultimele sale „reușite” ar fi manipularea alegerilor din Abhazia, unde candidatul susținut de Kremlin a pornit de pe locul cinci și a ajuns în frunte. Acțiunile sale încep să se facă simțite și în RM, constată RFI . Mai întâi au fost tulburările de la marșul Pride de la Chișinău, menite să amplifice discursul urii și diviziunile din societate. Apoi au fost evenimentele din jurul unui așa-zis Campionat European de Kickboxing, organizat de Primăria Municipiului Chișinău, condusă de Ion Ceban, fost membru al Partidului Comuniștilor din Republica Moldova, subliniază RFI.
TVR Moldova relevă că Dmitri Șakuta, suspectat pentru omor în Belarus, era așteptat la Campionatul de Kickboxing, nimerind apoi pe lista sportivilor interziși în Republica Moldova. Deputatul Lilian Carp, președintele Comisiei pentru securitate națională din Parlament, a dezvăluit că Dmitri Șakuta, cetățean belarus, este suspectat de implicare în omorul activistului Roman Bondarenko. „Aflându-se în cadrul unui grup de intervenție OMON, subiectul l-ar fi răpit pe Bondarenlo și i-a aplicat multiple lovituri în regiunea capului, provocându-i leziuni corporale fatale. În noiembrie 2020, lui Șacuta i-a fost interzisă intrarea în Letonia, Lituania, Estonia, iar pe 9 august 2021, a fost inclus în lista sancțiunilor SUA pentru agresarea violentă și omorul lui Roman Bondarenko.”
Mai multe publicații transmit că Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Moldova a emis o alertă de călătorie pentru Federația Rusă, în contextul în care mai mulți cetățeni moldoveni sunt supuși acțiunilor de hărțuire, intimidare sau tratamente abuzive pe teritoriul acestei țări. „Acest comportament reflectă o politică sistematică a autorităților ruse împotriva cetățenilor Republicii Moldova, iar informații similare au apărut în spațiul public și anterior”, subliniază MAE, citat de Vocea Basarabiei.
Această alertă emisă de autoritățile moldovenești este justificată și reflectă contextul actual extrem de tensionat al relației dintre Chișinău și Moscova, a comentat expertul politic Ion Tăbârță, citat de Moldova 1. „Știm foarte bine că autoritățile moldovene au refuzat recent intrarea în țară a mai multor cetățeni ruși – unii dintre ei având statut oficial sau sportiv. În acest context, nu este exclus ca Federația Rusă să înceapă să rețină cetățeni moldoveni, pentru a crea pârghii de presiune asupra autorităților de la Chișinău și pentru a le forța să fie mai flexibile față de accesul unor cetățeni ruși în Republica Moldova, atenționează Ion Tăbârță.
Iar Newsmaker scrie că o nouă criptomonedă creată pentru a permite plăți transfrontaliere în ciuda sancțiunilor occidentale împotriva Rusiei, lansată de oligarhul fugar Ilan Șor și o bancă rusă din sectorul apărării, a procesat aproximativ 9,3 miliarde de dolari pe o platformă dedicată, în doar patru luni de la lansare. Făcând trimitere la Financial Times, NewsMaker mai scrie că A7, compania care a lansat inițial tokenul și care în prezent este supusă sancțiunilor britanice, este deținută majoritar de omul de afaceri Ilan Șor, potrivit registrelor corporative rusești. Șor a fugit din arest la domiciliu în Moldova în 2019, după ce a fost condamnat pentru furtul a 1 miliard de dolari în cea mai mare fraudă bancară din istoria țării. Ulterior, Șor s-a mutat la Moscova și a obținut cetățenia rusă. Anul trecut, oamenii legii l-au acuzat pe Șor că ar fi organizat o amplă operațiune de cumpărare a voturilor la alegerile prezidențiale și referendumul privind aderarea Moldovei la UE, amintește publicația.
