Revista presei internaționale // Rusia, dispusă să-și atingă obiectivele în războiul cu Ucraina; Hamas acceptă să depună armele
Presa internațională continuă să relateze despre tensiunile politice generate de războiul ruso-ucrainean, semnalând noile declarații ale președintelui american Donald Trump, pe fondul refuzului Rusiei de a pune capăt conflictului militar. Agențiile străine de presă scriu și despre măsurile pregătite de Uniunea Europeană împotriva Moscovei, dar și despre stagnarea economiei ruse. Negocierile de pace din Orientul Mijlociu se numără printre alte subiecte abordate de presa internațională.
Axios comentează anunțul președintelui american Donald Trump privind „luarea deciziei” de a permite vânzarea rachetelor cu rază lungă de acțiune Tomahawk țărilor NATO, pentru ca acestea să poată fi furnizate Ucrainei. Potrivit publicației americane, unii oficiali din Washington sunt însă îngrijorați că Statele Unite nu vor putea controla modul în care Kievul va folosi aceste arme. Trump a declarat că dorește clarificări privind utilizarea rachetelor înainte de livrare, subliniind că „nu vrea o escaladare”, amintește Axios. Vladimir Putin a avertizat la rândul său că transferul de rachete Tomahawk către Ucraina ar marca „un nou nivel de confruntare directă” între SUA și Rusia, relevă aceeași sursă.
Liderul american, Donald Trump, s-a declarat din nou profund dezamăgit de acțiunile lui Vladimir Putin, afirmând că încheierea războiului Rusiei împotriva Ucrainei este mai dificilă decât obținerea păcii în Orientul Mijlociu, relatează BBC. Deși are relații bune cu președintele rus, situația s-a dovedit mult mai complexă decât se aștepta. BBC amintește că Trump și-a exprimat în mod repetat dezamăgirea, avertizând Kremlinul cu sancțiuni și cerând încetarea războiului, însă Putin a refuzat propunerile de pace și a continuat atacurile asupra infrastructurii ucrainene.
Mai mult decât atât, președintele rus declară deschis că decizia sa de a începe războiul împotriva Ucrainei în 2022 a fost „corectă și oportună”, notează AFP. Agenția de presă subliniază că, la o întâlnire cu comandanții armatei ruse la Sankt Petersburg, Putin a susținut că toate obiectivele războiului, pe care-l numește „operațiune militară specială”, trebuie îndeplinite.
Rusia este dispusă să continue războiul în pofida economiei sale precare, relatează The Moscow Times, făcând trimitere la prognozele Băncii Mondiale. Potrivit acestora, economia Rusiei intră într-o perioadă de stagnare, cu o creștere anuală sub 1% până în 2028, în timp ce investițiile și consumul privat scad, iar exporturile și veniturile bugetare sunt afectate de prețurile tot mai mici la petrol. Experții citați consideră că lipsa forței de muncă și dobânzile ridicate frânează orice relansare, în timp ce deficitul bugetar va rămâne ridicat, ajungând până la 3% din PIB.
Forbes scrie că până la 25.000 de cubanezi ar putea fi recrutați pentru a lupta de partea Rusiei în războiul împotriva Ucrainei. Moscova se bazează tot mai mult pe combatanți străini – inclusiv nord-coreeni, africani și migranți din Asia Centrală – pentru a compensa pierderile masive. Cubanezilor li se promit plăți de aproximativ 2.000 de dolari pe lună, o sumă uriașă comparativ cu veniturile din țara lor. Analiștii intervievați susțin că un astfel de val de recrutări nu ar fi posibil fără acordul tacit al autorităților de la Havana.
Între timp, guvernele statelor Uniunii Europene au convenit să limiteze deplasările diplomaților ruși pe teritoriul blocului comunitar, ca răspuns la creșterea tentativelor de sabotaj atribuite agenților care acționează sub acoperire diplomatică, transmite Reuters. Serviciile de informații europene susțin că acești agenți coordonează atacuri cibernetice, incendieri și acțiuni de destabilizare în țările aliate Ucrainei.
Bloomberg informează că Uniunea Europeană propune sancțiuni împotriva a trei companii care au furnizat navelor petroliere din „flota din umbră” a Rusiei certificate false de arborare a pavilionului. Măsura ar urma să fie inclusă în al 19-lea pachet de sancțiuni al UE, care vizează reducerea veniturilor Rusiei din exporturile de petrol. În plus, lista ar putea fi extinsă cu încă 120 de nave și mai mulți intermediari din țări terțe implicați în comerțul cu energie al Rusiei, conchide Bloomberg.
Sprijinul europenilor pentru creșterea cheltuielilor militare a scăzut, în pofida intensificării provocărilor ruse, arată un sondaj Polling Europe citat de Euractiv. Potrivit studiului, doar 67% dintre respondenți susțin majorarea bugetelor de apărare, față de 74% în aprilie 2024. Diferențele regionale sunt semnificative – sprijinul este de 59% în sudul Europei și de până la 86% în Polonia. Totodată, peste jumătate dintre europeni cred că Europa nu este pregătită pentru un conflict militar de durată cu o altă țară.
Riscul real al unui război nuclear nu este mai mare acum decât în perioada Războiului Rece, afirmă analistul britanic în securitate și apărare Michael Clarke, într-un interviu pentru Sky News. El consideră că, atât atunci, cât și acum, pericolul provine mai degrabă din erori de calcul decât din acțiuni deliberate. Clarke amintește că cel mai tensionat moment al Războiului Rece a fost criza rachetelor din Cuba din 1962, fără ca URSS să declanșeze un atac nuclear. Analistul avertizează totuși că incidentele neprevăzute pot reaprinde riscuri similare și în prezent.
Un aliat important al președintelui Emmanuel Macron, fostul premier Édouard Philippe, i-a cerut acestuia să demisioneze și să convoace alegeri prezidențiale anticipate pentru a pune capăt crizei politice din Franța, scrie Financial Times. Philippe susține că țara nu își poate permite încă 18 luni de instabilitate și avertizează că noi alegeri parlamentare nu ar garanta o majoritate clară. Oficialul propune numirea unui premier interimar până la adoptarea bugetului, urmată de alegeri prezidențiale anticipate. Liderul opoziției, Jordan Bardella, a reiterat că fără dizolvarea Adunării Naționale nu poate fi restabilită stabilitatea politică.
Cehia se va alătura, pe 12 octombrie, sistemului european de intrare-ieșire (EES), care va unifica digital toate punctele de trecere din spațiul Schengen, scrie The Independent. Ziarul precizează că noul sistem va înregistra amprentele și datele biometrice ale călătorilor din țări terțe, inclusiv Marea Britanie, pentru a întări securitatea și a monitoriza respectarea regulii celor 90 de zile de ședere. EES va fi implementat în aeroporturi, porturi și puncte terestre de frontieră. Deși unele state, precum Olanda, vor introduce măsura treptat, Cehia, Estonia și Luxemburg sunt pregătite să o aplice integral încă de la lansare.
Gruparea teroristă Hamas a acceptat să predea armele unui comitet egipteano-palestinian, dar a respins ideea creării unui comitet internațional de tranziție pentru conducerea Fâșiei Gaza, relatează EFE. Sursele agenției de presă susțin că gruparea este de acord cu intrarea forțelor palestiniene instruite în Egipt și Iordania, însă respinge desemnarea fostului premier britanic Tony Blair ca guvernator, acceptând doar un rol de supraveghere pentru acesta. Hamas propune ca administrarea Gazei să fie transferată unui comitet afiliat Autorității Palestiniene și solicită un armistițiu pentru eliberarea ostaticilor israelieni. Între timp, negocierile indirecte cu Israelul privind planul de pace propus de președintele american Donald Trump continuă în orașul egiptean Sharm el-Sheikh, în peninsula Sinai.
Omul de știință american Fred Ramsdell a aflat că a câștigat Premiul Nobel pentru Medicină în timp ce se afla cu soția sa într-o excursie în sălbăticia din vestul SUA, într-o zonă fără semnal de telefon sau internet, transmite The Guardian. Soția sa a descoperit vestea când și-a pornit telefonul și a început să țipe de bucurie atât de tare, încât Ramsdell a crezut că un urs grizzly apăruse. Cercetătorul, în vârstă de 64 de ani, a împărțit premiul cu Mary Brunkow și Shimon Sakaguchi pentru descoperiri esențiale privind sistemul imunitar. Cei trei laureați vor primi împreună un milion de dolari, subliniază The Guardian.
