Revista presei internaționale: Ce efecte poate avea moartea subită a „măcelarului din Teheran”? Mai mult de jumătate din populația lumii are un lider de peste 70 de ani
Presa internațională comentează pe larg consecințele politice ale decesului președintelui Iranului care a murit în urma unui accident cu elicopterul. Evoluția războiului ruso-ucrainean și decizia Curții Penale de la Haga de a-l aresta atât pe liderul grupării teroriste Hamas, cât și pe premierul Israelului sunt alte teme analizate pe primele pagini ale publicațiilor străine. Relatează Lidia Petrenco.
La o zi după ce s-a aflat că președintele Iranului, Ibrahim Raisi, a murit în urma prăbușirii în munți a elicopterului în care se afla, presa internațională încearcă să facă prognoze privind evoluța situației politice din țară și din regiune. În timp ce publicațiile locale, între care agenția de stat IRNA, îl descriu pe Raisi ca pe un martir ce și-a pierdut viața slujind națiunii, presa occidentală își concentrează atenția asupra perioadei electorale care va urma în Iran, ai cărei cetățeni ar urma să își aleagă un nou președinte pe 28 iunie.
Iranul și-a pierdut președintele, iar oamenii săi trebuie să-și recapete libertatea, titrează Washington Post. Publicația constată că populația Iranului are nevoie cu disperare de schimbarea politicilor regimului de la Teheran, chiar dacă acest lucru este puțin probabil. Iranul și oamenii săi încep un nou capitol odată cu moartea subită a președintelui Ebrahim Raisi, care de-a lungul unei lungi cariere a fost un exponent al represiunii brutale și al negării drepturilor fundamentale ale omului, amintește publicația americană. „Măcelarul din Teheran” avea o reputație înfricoșătoare - și mulți se vor teme de instabilitate, titrează Skynews. Reputația sa înspăimântătoare datează din anii 80 ai secolului trecut - o perioadă în care și-a câștigat titlul de „Măcelar”. Raisi a făcut parte din așa-numitul panel al morții, alcătuit din patru judecători islamici, care au condamnat la moarte mii de prizonieri de conștiință iranieni în timpul epurării din 1988, amintește Skynews.
Novaya Gazeta Evropa remarcă la rândul său pericolul izbucnirii unui nou val de proteste în Iran, amintind de cele mai mari demonstrații care au avut loc în această țară la sfârșitul anului 2022. Dar având în vedere că Republica Islamică se confruntă cu proteste interne, o economie slabă, corupție endemică și tensiuni cu Israelul, analiștii se așteaptă la puține schimbări în politicile externe sau interne ale Iranului, comentează New York Times. Ayatollahul Khamenei a stabilit direcția pentru țară și orice nou președinte nu o va modifica prea mult, conchide publicația.
Președintele iranian Ebrahim Raisi a murit duminică într-un accident misterios de elicopter în nordul Iranului, șocând lumea și stârnind o serie de teorii ale conspirației, remarcă Newsweek. Publicația analizează o listă cu posibili suspecți, dar remarcă și faptul că elicopterul în care se afla Raisi avea în jur 30 de ani, fiind fabricat în 1994. Din cauza sancțiunilor internaționale, Iranul își repară propriile aeronave prin contrabandă de piese și inginerie inversă, observă publicația. Elicopterul lui Raisi a fost unul dintre cele trei care se indreptau spre Teheran, dar singurul care a făcut o „aterizare grea”, precizează Newsweek.
Dispreț și simpatie: politicienii UE sunt divizați în legătură cu moartea președintelui iranian Raisi, observă Euronews. În timp ce președintele Consiliului European, Charles Michel, a exprimat condoleanțe, mai mulți membri ai Parlamentului European au denunțat mesajele sale de regret, constată postul paneuropean de televiziune. AFP atrage atenția că președintele rus, Vladimir Putin l-a numit pe Raisi un lider „de excepție”, care ar fi de neînlocuit. Iranul e unul dintre aliații politici cheie ai Rusiei de când Moscova și-a lansat ofensiva în Ucraina în 2022, amintește France Press, precizând că anume Teheranul furnizează drone Moscovei.
Ucraina și-a întărit între timp pozițiile în regiunea nord-vestică Harkov, titrează El Mundo, citându-l pe președintele țării Volodimir Zelenski. În urmă cu 10 zile, regiunea Harkov a devenit ținta unei neașteptate ofensive ruse, amintește ziarul precizând că situația a fost stabilizată, dar rămâne destul de complicată pentru armata ucraineană. Acum intensitatea atacurilor rusești a scăzut, relatează The Economist. Potrivit publicației, cu aproximativ 48.000 de soldați pregătiți, Rusia nu are puterea de a organiza o ofensivă majoră asupra Harkovului. Liderii militari ucraineni subliniază însă că situația rămâne fragilă și s-ar putea schimba rapid, fiind posibilă o nouă ofensivă într-o altă zonă a frontului, remarcă Economist.
SUA „au îndeplinit deja multe dintre cerințele prioritare ale Ucrainei și continuă să-i furnizeze armament pentru combaterea agresiuii militare ruse”, scrie Kyivindependent. Publicația face referire la mesajul Secretarului american al Apărării, Lloyd Austin, transmis în timpul celui de-al 22-lea summit în format Ramstein al Grupului de Contact pentru Apărare a Ucrainei. Austin a adăugat că „apărarea aeriană a Ucrainei e prioritară pentru aliații Kievului dispuși să ajute la apărarea regiunii Harkiv și altor locuri din apropierea frontului. Într-un interviu acordat agenției Reuters, liderul de la Kiev și-a exprimat regretul că Țările occidentale iau extrem de greu decizii privind asistența militară acordată Ucrainei, ceea ce complică situația Forțelor Armate pe câmpul de luptă. Toate deciziile occidentale de a ajuta Ucraina întârzie cu un an, a spus Zelenski pentru agenția Reuters.
Presa internațională comentează pe larg și decizia Curții Penale Internaționale de a solicita mandate de arestare atât pe numele liderului Hamas din Gaza, Yahya Sinwar, cât și pe cel al premierului israelian Benjamin Netanyahu. CNN subliniază că ambii sunt acuzați de crime de război și crime împotriva umanității din cauza atacurilor din 7 octombrie asupra Israelului și a războiului ulterior din Gaza. E pentru prima oară când liderul de vârf al unui aliat apropiat al Statelor Unite e urmărit de Curtea de la Haga remarcă CNN referindu-se la învinuirile aduse premierului israelian Netanyahu. Decizia Curții riscă să provoace nemulțumiri la nivel internațional deoarece pune pe picior de egallitate o organizație teroristă și un guvern ales în mod legal, conchide CNN.
The Times of Israel numește anunțul de luni, făcut de procurorul șef al Curții Penale Internaționale, drept „cea mai șocantă bombă legală din istoria Israelului”. Publicația precizează însă că ar putea dura săptămâni sau luni până când mandatele de arest vor fi aprobate, iar în cazul unei decizii pozitive, Netanyahu ar intra în rândurile dictatorului rus Vladimir Putin, fostului despot sudanez Omar al-Bashir și tiranului decedat al Libiei, Muammar Gaddafi.
Curtea Penală Internațională tocmai l-a salvat pe Benjamin Netanyahu, când se părea că zilele sale la putere sunt numărate, titrează Politico. Departe de a forța o pauză în lupte, acuzațiile de crime de război îi vor determina pe israelieni să se unească în jurul premierului conflictual, opinează autorul articolului.
De ce liderii lumii îmbătrânesc? - se întreabă The Wall Street Journal, care observă că mai mult de jumătate din populația lumii are un lider de peste 70 de ani. WSJ explică motivul pentru care politicienii sunt din ce în ce mai în vârstă decât alegătorii lor și ce consecințe are acest fapt.
