Revista presei: Aderarea europeană și reintegrarea regiunii transnistrene; Pârghiile Rusiei în Republica Moldova
Reuniunea Platformei de sprijin pentru Moldova, aderarea europeană și reintegrarea regiunii transnistrene; pârghiile Rusiei în Republica Moldova, sunt printre subiectele presei pe care le trece în revistă Alla Ceapai.
Agora.md informează că dezvoltarea infrastructurii și a energiei verzi în Republica Moldova vor fi pentru o zi, cel puțin, în atenția a zeci de oficiali și factori de decizie europeni și internaționali, care se reunesc azi, la Chișinău, în cadrul celei de-a patra ediții a Platformei de sprijin pentru Moldova. În cadrul reuniunii, celor peste 30 de state și zeci de organizații internaționale și financiare, Republica Moldova va solicita ajutor pe trei direcții: consolidarea bugetului național, fonduri pentru infrastructură și pentru independență energetică. Platforma este o inițiativă a României, Germaniei și Franței, în contextul crizelor declanșate de războiul din Ucraina.
Într-un interviu la Europa Liberă, președinta Maia Sandu spune că în următorii câțiva ani va exista o șansă „geopolitică” de rezolvare a conflictului transnistrean, dar dacă acest lucru nu se va întâmpla, Republica Moldova va putea intra în UE mai întâi cu malul drept al Nistrului, apoi cu cel stâng. Șefa statului a precizat că ar fi preferabil ca Republica Moldova să se integreze în UE ca stat unitar. Întrebată dacă vede posibilitatea unei integrări în UE după modelul Ciprului divizat, Maia Sandu a răspuns că „va trebui să discutăm despre asta”. Problema „importului de conflicte” în UE odată cu o nouă extindere, pe care unii oficiali o văd posibilă în jurul anului 2030, constituie una din temele cele mai sensibile ale discuțiilor preliminare legate de primirea unor noi membri ca Ucraina, Republica Moldova sau țările din vestul Peninsulei Balcanice. UE încă nu a formulat o poziție definitivă pe această temă.
Veridica.ro notează într-o analiză că alegerile locale din 5 noiembrie trebuie văzute ca o primă probă de foc în bătălia geopolitică pe care Republica Moldova o va avea de traversat în următorii doi ani, cruciali pentru viitorul acestui stat care fie va fi ancorat, în sfârșit, în spațiul euroatlantic, fie va completa lista sateliților Rusiei. Propaganda rămâne una din ultimele pârghii de influență ale Moscovei, alături de partidele pro-ruse care încă au o influență destul de mare în societatea moldovenească și se manifestă tot mai activ, în special pe fundalul alegerilor locale. Analistul politic Ion Tăbârță spune că Republica Moldova ar trebui să se aștepte la ingerințe din partea Kremlinului în acest scrutin, deoarece este unul important, în special din perspectiva alegerilor prezidențiale și parlamentare din următorii doi ani. În opinia analistului, o problemă serioasă este și faptul că, în Republica Moldova, cele mai importante partide de opoziție sunt de orientare pro-rusă și, în afara de Maia Sandu, nu există alți lideri pro-europeni care să se bucure de o susținere largă.
Într-un interviu pentru Ziarul Național, șeful Misiunii de Parteneriat a UE în Republica Moldova, Cosmin Dinescu, declară că amenințările hibride reprezintă un risc major pentru securitatea națională a Republicii Moldova, iar aceste amenințări îmbracă forme diferite: dezinformare și propagandă rusă, alimentarea de narative false despre UE și statele sale membre, atacuri cibernetice sau interferențe ilegale în procesele electorale sau în viața politică de la Chișinău. Autoritățile moldovene trebuie să facă față tuturor acestor provocări cu resurse limitate atât din punct de vedere financiar, cât și uman, ceea ce uneori îngreunează comunicarea și procesul de coordonare interinstituțională. Misiunea de Parteneriat a UE în Republica Moldova se află aici ca un partener, pentru a ajuta autoritățile să gestioneze și să facă față acestor provocări, inclusiv prin proiecte de creștere a capacității instituționale. Dinescu precizează că mandatul Misiunii este unul non-executiv, ceea ce înseamnă că oferă consiliere, pregătire și echipare tehnică, dar responsabilitatea de a acționa împotriva amenințărilor hibride rămâne a statului, a Republicii Moldova.
Radio Chișinău îl citează pe directorul Asociației Presei Independente, Petru Macovei, spunând că propunerea fostei ministre de Interne, Ana Revenco, în funcția de director al Centrului pentru Comunicare Strategică și Combatere a Dezinformării, relevă intenția Președinției de a aborda cu toată seriozitatea problema dezinformării și a propagandei în Republica Moldova. Expertul Comunității WatchDog, Valeriu Pașa, apreciază că Ana Revenco este una dintre puținii funcționari, experți din țara care a înțeles corect sensul și scopul acestei instituții, însă este important să avem așteptări moderate și să nu credem că acest Centru va livra rezultate imediate. Va dura cel puțin un an până când ar fi legitim să cerem rezultate palpabile, pentru că o astfel de instituție se creează greu, precizează Valeriu Pașa.
TVR Moldova îl citează pe analistul în politică externă, Mihai Isac, spunând că autoritățile de la Chișinău vor face tot posibilul să evacueze cât mai mulți cetățeni aflați în Fâșia Gaza și că este important ca situația dezastruoasă din regiune să nu fie folosită de anumiți actori din Republica Moldova pentru atragerea de voturi și dividende politice. Mihai Isac se arată convins că, neavând foarte mari posibilități diplomatice în regiune, Republica Moldova v-a apelat la ajutorul partenerilor strategici, în special al României pentru a evacua moldovenii din zona de conflict și precizează că nu va fi pentru prima dată când România ar evacua cetățeni ai Republicii Moldova. Analistul mai crede că autoritățile de la Chișinău trebuie să comunice mult mai rapid și eficient ceea ce se face pentru a rezolva situația cetățenilor din acea zonă, chiar dacă situația pe teren se schimbă în fiecare oră.
Într-o emisiune la JurnalTV, directorul Institutului pentru Inițiative Strategice Vlad Kulminski a afirmat că întreaga omenire asistă în prezent la o nouă delimitare a globului pământesc de o altă „Cortină de Fier”, care se așterne nu doar peste Europa, dar și peste întreaga lume. Suntem martorii unui al doilea val al destrămării URSS, al ieșirii unor state din zona gri și lumea rusă, proces care se desfășoară preponderent prin violență și război. În aceste momente de răscruce istorică este deosebit de important pentru Republica Moldova să aleagă corect și să nu ajungă încă o dată de partea greșită a Cortinei. Republica Moldova, pur și simplu, nu are dreptul să greșească din nou, iar pentru ca să nu se mai regăsească într-o zonă de instabilitate dominată de conflicte fierbinți, este deosebit de important să reușească să ajungă în Uniunea Europeană, un adevărat „spațiu de securitate”, a precizat Kulminski.
Deschide.md titrează că prezența la urne la alegerile locale este, în medie, cu 20 la sută mai redusă decât la scrutinele naționale, parlamentare sau prezidențiale și citează explicația expertului Veaceslav Ioniță care a analizat scrutinele din ultimele 30 de ani. Potrivit lui, prezența mai redusă la locale este explicată parțial prin faptul că, spre deosebire de scrutinele parlamentare sau prezidențiale, la cele locale nu participă diaspora, ceea ce reprezintă o scădere cu 10-15% a numărului de votanți. Alte între 5-10% se explică prin interesul redus față de alegerile locale, despre care expertul notează că este straniu din moment ce primăria se bucură de cea mai mare încredere în rândul populației și este instituția unde cel mai des apelează cetățenii.
Editorialistul Ziarului Național, Nicolae Negru, scrie despre interesul României de a cumpăra Portul Internațional Liber Giurgiulești, interpretat de critici ca fiind un atentat la suveranitatea Republicii Moldova. Negru respinge aceste afirmații și subliniază că nimeni nu atentează la suveranitatea noastră decât Rusia, obsedată de trecutul său imperial. Chiar dacă se va ajunge ca o parte sau întregul pachet de acțiuni în acest port să fie vândut unei companii românești, rațiunea tranzacției nu va fi politică, ci economică, în beneficiul, nu în dauna Republicii Moldova. România investește deja în Republica Moldova, a început cu proiecte sociale - școli, grădinițe, teatre, muzee etc. - de ce nu ar contribui și la proiecte de infrastructură, folositoare pentru întreaga regiune, pentru Republica Moldova, Ucraina, dar și România, întreabă editorialistul.
Observatorul de Nord din Soroca informează despre demararea cu succes a lucrărilor de reparație la Biblioteca Basarabia din municipiul Soroca. Vrem să dăm bibliotecii o imagine nouă și proaspătă. Planificăm renovarea geamurilor, ușilor și a fațadelor. Lucrările au demarat deja, iar noi ne propunem să le finalizăm într-o lună, spune Victor Svetenco, antreprenorul proiectului. Reparația Bibliotecii a fost posibilă datorită susținerii financiare din partea Consiliului Județean Buzău, care a alocat 20.000 de euro, și a contribuției Consiliul Raional de aproximativ 5.000 de euro.
Expresul din Ungheni relatează că în jur de 240 gospodării din localitățile deservite de întreprinderea „Ungheni-gaz”, se vor putea racorda la rețeaua de distribuție a gazelor în viitorul apropiat, fiind finalizate lucrările de extindere a rețelei planificate pentru anul curent. În total, au fost construite circa 12 kilometri de conducte de gaze de presiune medie și joasă și au fost instalate mai multe puncte de reglare a gazelor de tip dulap. În majoritatea gospodăriilor s-au construit deja rețele interne, iar procesul de conectare în unele localități va demara săptămâna viitoare, în timp ce în alte sate acesta este în derulare.
