Social

Revista presei // Progresul în „Scandalul Gorgan” și comentarii despre posibilele majorări ale tarifelor la gazele naturale

Evoluția „Scandalului Gorgan”, declarațiile referitoare la posibile majorări ale tarifelor pentru gazele naturale și întreruperile de furnizare în anumite intervale orare, precum și tentativele Rusiei de a provoca instabilitate în Republica Moldova și de a submina democrația. Acestea sunt principalele titluri ale presei, trecute în revistă.

Presupusele „majorări ale tarifului la gazele naturale și sistarea furnizării de gaze naturale în anumite intervale de ore”, ar fi niște falsuri distribuite cu rea intenție, susține Ministerul Energiei. Autoritățile au anunțat că au sesizat organele competente în acest sens, informează deschide.md. În acest context, Ministerul Energiei îndeamnă cetățenii să se informeze exclusiv din canalele oficiale de comunicare ale instituției.

Presa informează despre cazul fostului șef al Marelui Stat Major al Armatei Naționale, Igor Gorgan, care a fost pus sub învinuire în dosarul de trădare de patrie. Purtătorul de cuvânt al Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale PCCOCS, Emil Gaitur, a declarat că Gorgan se prezintă la autorități conform citațiilor. O anchetă realizată de The Insider sugerează că, după demiterea din funcția de șef al Statului Major, generalul Gorgan ar fi solicitat invazia Republicii Moldova de către ruși. Informațiile ar fi fost transmise prin intermediul unui agent rus, căruia Gorgan îi raporta despre dotările armatei și despre relațiile cu Ucraina.

Într-un interviu pentru Moldova 1, șefa diplomației germane, Annalena Baerbock, a subliniat că Vladimir Putin a încercat să destabilizeze situația din Republica Moldova și să submineze democrația, dar Chișinăul a reușit să facă față provocărilor. Oficialul a reafirmat angajamentul Germaniei de a sprijini parcursul european al Moldovei, accentuând totodată importanța soluționării pașnice a diferendului transnistrean.

Expertul WatchDog, Valeriu Pașa, atrage atenția asupra amplificării cantității de dezinformări legate de referendumul din 20 octombrie și aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, transmite jurnal.tv. Potrivit acestuia, volumul de fake news distribuit în prezent depășește semnificativ ceea ce s-a înregistrat în campania electorală din 2020. Pașa subliniază că promotorii acestor minciuni subestimează inteligența moldovenilor, iar alegerile reprezintă un test pentru a evalua gradul de încredere al cetățenilor în astfel de afirmații false. El compară situația actuală cu dezinformările din timpul pandemiei și din campania electorală anterioară, menționând că niciunul dintre aceste contexte nu se compară cu amploarea dezinformărilor din perioada actuală.

Deși Republica Moldova a devenit mai puternică în lupta cu dezinformarea rusă, țara continuă să fie vulnerabilă, susține ambasadorul UE la Chișinău, Jānis Mažeiks, transmite Radio Chișinău. Iar șeful misiunii de Parteneriat a UE, Cosmin Dinescu, a avertizat că țara noastră este un teren de testare pentru tacticile avansate de război informațional ale Rusiei, destinate manipulării și divizării societății. În plus, ministrul de Interne, Adrian Efros, a afirmat că, în contextul campaniei electorale, Republica Moldova nu poate gestiona singură interferențele externe și finanțările ilegale menite să destabilizeze societatea.

Republica Moldova a ratat deja numeroase șanse și oportunități, iar acum nu își mai poate permite să repete greșelile trecutului, susține fostul ministru de Externe, Nicu Popescu, scrie deschide.md. Potrivit acestuia, cei care afirmă că „nu e momentul” pentru avansarea în procesul de integrare europeană par a urmări interese ce nu se aliniază cu binele cetățenilor. Popescu subliniază că a spune „nu” acum înseamnă a respinge aderarea la Uniunea Europeană, dar și a renunța la pace, prosperitate și un viitor sigur pentru țară.

Agenția IPN a publicat datele privind salariul mediu al femeilor din Republica Moldova, care, în anul trecut, a fost cu 15,6% mai mic decât cel al bărbaților. Diferența între salariile medii se ridică la peste 2.000 de lei. Astfel, salariul mediu lunar brut al femeilor a fost de 11.237 de lei, în timp ce bărbații au înregistrat un salariu mediu de 13.309 lei. În majoritatea domeniilor economice, bărbații câștigă mai bine decât femeile. Biroul Național de Statistică subliniază că cele mai mari diferențe se regăsesc în sectorul informațiilor și comunicațiilor, unde salariul mediu al bărbaților este cu 38% mai mare decât al femeilor, urmat de domeniul finanțelor și asigurărilor, cu o diferență de 34,6%, și sănătate și asistență socială, cu 25,6%.

TVR Moldova a publicat declarațiile lui Ion Șalaru, directorul adjunct al Agenției Naționale pentru Sănătate Publică, privind calitatea apei din Republica Moldova. Acesta a subliniat că calitatea apei variază în funcție de sursă. Cele mai sigure surse de apă se găsesc în localitățile urbane și în anumite sate care sunt conectate la apeducte ce provin din surse de suprafață, precum râurile Nistru și Prut. În prezent, 4 prize de apă de pe râul Nistru deservesc aproximativ 1,5 milioane de oameni, iar 11 surse de apă de pe râul Prut alimentează circa 500.000 de persoane. În mediul rural, însă, problemele sunt mai acute, deoarece apa provine în majoritate din surse subterane, care nu respectă standardele chimice, având conținut excesiv de substanțe chimice.

Daniela Cuțu

Daniela Cuțu

Autor

Citește mai mult