Rubrica Evocări// 140 de ani de la moartea lui Ciprian Porumbescu
În 2023 se împlinesc 140 de ani de la moartea lui Ciprian Porumbescu, un reprezentant notoriu al muzicii românești de la sfârșitul secolului al XIX-lea, care a lăsat posterității o bogată moștenire componistică peste 200 de opusuri, în toate genurile muzicale.
Talent muzical de excepție, violonist, compozitor, teolog și mare patriot, se stingea la Stupca, pe 6 iunie, 1883. Avea doar 30 de ani, dar a reușit să creeze cât pentru o viață întreagă a compus prima operetă românească, „Crai Nou”, „Rapsodia română”, „Imnul Unirii”, minunata Baladă pentru vioară și pian.
S-a născut în satul Șipotele Sucevei din Bucovina, într-o casă modestă de la țară, fiind fiul preotului Iraclie Golembiovski, numele de familie al căruia era o traducere a adevăratului nume, Porumbescu, la care a revenit mai târziu. Primele îndrumări muzicale Ciprian le primește de la tatăl său și lăutarii din sat. La vârsta de șase ani, a luat lecții de la Carol Mikuli, discipol al lui F. Chopin, care fusese găzduit câteva veri la rând în casa familiei, cu scopul de a aduna cântece populare din Bucovina.
Studiul sistematic al muzicii l-a început însă, la Gimnaziul din Suceava. La Seminarul Teologic din Cernăuți se implică în fondarea organizației cu orientare patriotică, „Arboroasa”, după numele vechi al Bucovinei. A fost arestat, alături de alți tineri. După trei luni Ciprian Porumbescu avea să fie achitat, însă condițiile de temniță i-au deteriorat grav sănătatea.
Timp de doi ani Ciprian Porumbescu a studiat la Conservatorul din Viena, cu Anton Bruckner și Franz Krenn. Tot aici ia lecții particulare de teoria muzicii cu Eusebie Mandicevschi, compozitor și muzicolog bucovinean, dirijează corul Societății Studențești „România Jună” și scoate o colecție de douăzeci de piese corale și cântece, intitulată „Colecțiune de cântece sociale pentru studenții români”.
La revenirea de la Viena, Porumbescu este dirijor al corului de la Biserica Sf. Nicolae și profesor de muzică la Gimnaziul Românesc din Brașov, în sala de festivități a căruia a avut loc, cu un succes fulminant, premiera primei operete românești, „Crai nou, pe versurile lui Vasile Alecsandri. Tot la Brașov a fost organizat un concert în beneficiul lui Ciprian Porumbescu, pentru tratament în Italia. Dar starea sa de sănătate nu se ameliorează. Compozitorul se stinge din viață în casa de la Stupca, pe data de 6 iunie 1883.
Cu ultimele forțe, i-a șoptit surorii sale: „Să nu lăsați muzica mea să moară!”. Ultima lui dorință, ce se regăsește în ultima strofă din „Cântecul tricolorului”, a fost îndeplintă, pe crucea sa fiind puse culorile drapelului românesc și versurile „Iar când, fraților, m-oi duce/ De la voi, și-o fi să mor/ Pe mormânt atunci să-mi puneți/ Mândrul nostru tricolor”.
