Revista presei internaționale // Europenii, mai optimiști cu privire la poziția lui Trump în privința Ucrainei
Presa internațională descrie modul în care are loc tranziția de putere de la Casa Albă înaintea învestirii președintelui ales al Statelor Unite, Donald Trump. De ce au devenit mai optimiști europenii cu privire la poziția lui Trump în privința Ucrainei și ce sancțiuni noi pregătește blocul comunitar împotriva Rusiei? – sunt alte întrebări la care caută răspuns publicațiile străine.
SUA trebuie să susțină Ucraina împotriva Rusiei, deoarece politica de pace prin forță este esențială atât pentru supraviețuirea Ucrainei, cât și pentru securitatea Americii. Într-un articol publicat în The New York Times, secretarul de stat american Antony Blinken și secretarul apărării Lloyd Austin subliniază că planul Kremlinului de a răsturna guvernul de la Kiev și de a slăbi Occidentul a eșuat datorită rezistenței Ucrainei și sprjinului american. Deși armata ucraineană se confruntă în continuare cu provocări și atacuri asupra infrastructurii critice, Rusia suferă pierderi mari, iar președintele rus Putin este pus în fața unei dileme strategice, spun cei doi oficiali de la Casa Albă în același articol. Reducerea ajutorului pentru Ucraina sau încheierea prematură a războiului ar însemna o victorie pentru Putin și o amenințare pentru întreaga Europă. SUA și aliații lor trebuie să continue să susțină Ucraina și să își consolideze pozițiile pentru a înfrunta ambițiile imperiale ale Rusiei, relevă secretarul de stat Antony Blinken și cel apărării Lloyd Austin în articolul publicat de The New York Times.
Aliații europeni ai Ucrainei au început să fie mai optimiști cu privire la poziția lui Donald Trump în privința Ucrainei, sperând că acesta nu va forța Ucraina să negocieze în condiții nefavorabile cu Rusia. Potrivit unor oficiali europeni intervievați de Bloomberg, Trump ar putea ajuta Ucraina să ajungă într-o poziție mai puternică înainte de începerea negocierilor pentru un acord de pace. În discuțiile cu echipa sa, europenii au subliniat importanța continuării sprijinului pentru Ucraina, spun sursele aceleiași agenții de presă. Potrivit acestora, doi factori principali au influențat poziția celor din jurul lui Trump: riscul ca un acord rapid care ar prevedea concesii către Putin să ducă la o situație umilitoare pentru SUA, similară cu retragerea haotică din Afganistan, și pericolul ca o victorie a lui Putin să încurajeze comportamentul agresiv al Chinei.
Aliații occidentali ai Ucrainei discută activ despre posibilitatea desfășurării trupelor NATO într-o zonă demilitarizată în cazul unui acord de pace, transmite CNN cu referire la informațiile obținute din partea propriilor surse diplomatice. Alexander Hug, fostul șef al misiunii OSCE, a declarat pentru postul american de televiziune că prezența unor trupe NATO ar putea împiedica Kremlinul să avanseze lent pe frontul ucrainean. Oficialul european a subliniat că niciun acord de încetare a focului nu este perfect, iar lecțiile învățate în trecut rămân relevante. CNN amintește că șeful diplomației europene, Kaja Kallas, a avertizat că un acord slab ar putea duce la un nou război, iar Ucraina poate câștiga doar primind un ajutor adecvat din partea aliaților, inclusiv garanții de securitate puternice pentru a asigura stabilitatea oricărui viitor acord de pace.
Ministrul Apărării din Germania, Boris Pistorius, a declarat că în timpul vizitei sale făcute ieri, la Kiev, nu a discutat despre amplasarea unui contingent militar european în Ucraina, relatează Ukrinform. Potrivit publicației, Pistorius a precizat că detaliile legate de acest subiect nu sunt făcute publice fiind legate strict de negocierile între Ucraina, Federația Rusă și alte țări.
Iranul a refuzat să recunoască Crimeea ocupată drept teritoriu al Federației Ruse în noul Acord de Parteneriat Cuprinzător, care va fi semnat la Moscova pe 17 ianuarie, informează sursele publicației Middle East Eye. Un punct-cheie al acestui acord este respectarea integrității teritoriale, esențial pentru Iran datorită disputei cu Emiratele Arabe Unite privind insulele din Golful Persic, precizează ziarul. Acordul mai prevede că ambele părți se angajează să se opună sancțiunilor externe ilegale și să se sprijine reciproc în timpul reuniunior internaționale, dar interzice ambelor părți să sprijine agresorii și să permită utilizarea teritoriilor lor pentru atacuri împotriva celeilalte părți, mai scrie Middle East Eye.
Uniunea Europeană pregătește al 16-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, care va include interdicția de a importa aluminiu rusesc, dezvăluie sursele agenției de presă Reuters. Potrivit acestora, Comisia Europeană speră să adopte acest pachet în februarie, cu ocazia celei de-a treia aniversări a războiului la scară largă declanșat de Rusia împotriva Ucrainei. Deși SUA și Marea Britanie au interzis deja importul de metale produse în Rusia, Uniunea Europeană a amânat măsura din cauza opoziției unor state membre, amintește Reuters.
Fostul ministru britanic al Apărării, Ben Wallace, consideră că, după aproape trei ani de război, Occidentul trebuie să izoleze complet Rusia și să o „închidă în închisoarea” pe care ea și-a construit-o singură. Într-un articol publicat de The Telegraph, Wallace scrie că deși sancțiunile sunt în vigoare, Rusia continuă să se comporte ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat, iar în Europa și America încă există susținători ai lui Vladimir Putin. Wallace subliniază că branduri britanice populare sunt încă vândute în Moscova și că Rusia reuștește să exporte petrol cu ajutorul flotei sale fantomă ocolind sancțiunile occidentale. În 2025, Occidentul trebuie să construiască „ziduri înalte de închisoare” pentru a limita influența Rusiei, conchide fostul ministru britanic al Apărării în articolul publicat în ziarul The Telegraph.
După modernizarea rețelei feroviare turcești, Rusia și-ar putea pierde importanța ca rută de tranzit al mărfurilor între China și Europa, transmite The Moscow Times. Potrivit publicației, Turcia a beneficiat deja de pe urma izolării Rusiei în sectorul transporturilor aeriene, iar acum China și țările europene doresc să crească livrările prin teritoriul turc. Modernizarea rețelei feroviare, care ar implica investiții de aproximativ 60 miliarde de dolari, ar permite transporturi mai rapide și mai sigure către Europa, subliniază The Moscow Times. Deși există încă posibilitatea de a trimite mărfuri prin Rusia, furnizorii europeni preferă acum rutele care ocolesc Rusia și Ucraina, iar traseul prin Turcia este considerat o alternativă mai eficientă. Îmbunătățirile includ electrificarea, noi trasee interne și o linie de mare viteză între Istanbul și Ankara, iar China a investit deja în infrastructura feroviară turcească, scrie publicația.
Președintele Coreei de Sud, Yoon Suk Yeol, va intra în istorie ca primul șef de stat în exercițiu care a fost arestat după prăbușirea sa spre infern de la tentativa lui eșuată de a impune legea marțială la începutul lunii decembrie, transmite AFP. Refugiat de săptămâni întregi în reședința sa din Seul, Yoon Suk Yeol, în vârstă de 64 de ani, a cedat în cele din urmă după un nou asalt spectaculos din partea procurorilor de la Biroul de Investigare a Corupției (CIO), escortați de ofițeri de poliție, scrie agenția de presă. Oficial, Yoon este încă președinte, întrucât punerea lui sub acuzare adoptată pe 14 decembrie de Parlament nu a dus până acum decât la suspendarea sa în așteptarea verificării de către Curtea Constituțională. Acuzat de subminarea democrației sud-coreene prin impunerea legii marțiale la 3 decembrie și trimiterea armatei în parlament pentru a-l intimida, acesta a ignorat mai multe citații de a se prezenta la anchetele privind „rebeliunea”, o infracțiune pedepsită cu moartea în Coreea de Sud, explică AFP.
Primarul orașului Glogowek din sudul Poloniei l-a încurajat pe Elon Musk să cumpere un castel din apropiere pe care să îl transforme în sediul central al operațiunilor sale europene, potrivit Associated Press. Potrivit agenției de presă, invitația pentru miliardarul american a venit din partea edilului Glogowek, Piotr Bujak. Acesta a spus marți că a postat recent o invitație către Elon Musk pe platforma de social media X și a trimis scrisori către companiile șefului Tesla, în care îl îndeamnă să cumpere castelul din secolul 13. Primarul polonez a declarat pentru Associated Press că a văzut în media informații care sugerează că miliardarul american este în căutarea unei clădiri mari în Europa, posibil a unui castel în Italia, care să funcționeze ca hub pentru operațiunile sale pe bătrânul continent. Astfel, acesta i-a sugerat castelul Glogowek, un edificiu cu o istorie bogată care a fost construit încă în Evul Mediu, servind pentru o scurtă perioadă drept capitală a Poloniei, în secolul 17. Printre oaspeții castelului s-a numărat și celebrul compozitor Ludwig van Beethoven. „Castelul are un vibe foarte bun și este o locație perfectă pentru lucruri grozave”, a mai spus Bujak pentru Associated Press.
