Revista presei: Dosarele de îmbogățire ilicită pornite în ultimii trei ani, în stagnare; Situația lucrătorilor medicali din Republica Moldova
Dosare de îmbogățire ilicită vizând foști demnitari ajunse pe linie moartă, „geamantanul” transnistrean și situația lucrătorilor medicali din Republica Moldova sunt câteva dintre subiectele cuprinse în revista presei pregătită de Alla Ceapai.
Cutia Neagră Plus la TV8 își continuă seria de investigații despre dosarelor de îmbogățire ilicită pornite în ultimii trei ani de procurorii moldoveni în care sunt vizați peste o sută de foști demnitari, dar niciunul încă nu a fost condamnat. Averile unor sunt dimpotrivă în creștere, inclusiv ale fostului ministru de Interne, Alexandru Jizdan, care refuză să spună cât a investit în vila sa de poveste invocând că urmează să-și prezint poziția deja la Procuratură. Al doilea protagonist al noii investigații este fostul președinte al
Parlamentului, Andrian Candu, al cărui dosar a ajuns la fel pe linie moartă. Moscova ar fi bucuroasă să pună în brațele Chișinăului „geamantanul transnistrean”, ca ulterior să poată dirija Republica Moldova sau să aibă drept de veto în politica ei externă și internă, afirmă la Europa Liberă editorialistul Nicolae Negru, precizând că Kremlinul și-ar dori o înțelegere cu Chișinăul pe după spatele Ucrainei și al UE. Comentatorul observă că, spre deosebire de precedentele guvernări, actuala nu „alintă” prin contacte directe administrația separatistă de la Tiraspol. Negru spune că nu ar avea ce-i reproșa echipei guvernamentale, pe dosarul transnistrean, abordările acesteia fiind corecte – se păstrează calmul, se discută calm, se intervine atunci când e nevoie și nu se forțează lucrurile.
Salarii demotivante, zeci de kilometri parcurși până la locul de muncă, un program de peste 32 de ore consecutive, joburi concomitente, suprasolicitare și epuizare. Aceasta este realitatea în care activează mulți lucrători medicali din Republica Moldova, relatează reporterii Ziarului de Gardă, care cu ocazia Zilei profesionale ale acestora au discutat cu mai mulți angajați din sistemul de sănătate despre problemele și provocările cu care se confruntă zi de zi în exercitarea profesiei. Una din problemele primordiale care există astăzi în sistemul de sănătate sunt resursele umane, îmbătrânirea cadrelor medicale și migrația lor, precizează Aurel Popovici, președintele federației sindicale „Sănătatea”.
Observatorul de Nord publică un interviu cu doi medici tineri care nu doar că nu au planuri să emigreze, dar au decis să se stabilească și să muncească, în provincie, la Soroca. Soții Pavel Zgardan și Alina Marețcaia își argumentează alegerea spunând, între altele, că omul se simte bine acolo, unde societatea are nevoie de el și unde își găsește rostul. Comentând îndemnul Ministrei Sănătății adresat doctorilor din diaspora, cei doi medici din Soroca spun că pentru a reveni acasă doctorii ar avea nevoie de condiții adecvate de muncă, de utilaj medical performant, de posibilități reale de creștere profesională și de salarii decente. Or toate aceste doleanțe obiective și firești sunt încă greu de îndeplinit în condițiile Republicii Moldova.
Republica Moldova nu intenționează în viitorul apropiat să legalizeze căsătoriile persoanelor de același sex și nici să aprobe legi care ar viza problemele cu care se confruntă membrii comunității LGBT, relatează newsmaker.md citându-l pe deputatul PAS, Eugen Sinchevici, care a participat duminică, 18 iunie, la Marșul Solidarității în sprijinul drepturilor comunității LGBT. Parlamentarul și-a argumentat afirmațiile spunând că populația încă nu e pregătită pentru acest lucru. „Acum trebuie să explicăm populației, să facem diverse dezbateri pentru ca cât mai mulți oameni să înțeleagă că acest lucru este normal”, afirmă deputatul. Amintim, în context, că, în ianuarie 2023, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a pronunțat o decizie prin care a cerut statelor-membre ale Consiliului Europei, inclusiv Republicii Moldova, să recunoască și să protejeze prin lege cuplurile formate de persoane de același sex.
Anticoruptie.md inserează opinia experților Institutului pentru Politici și Reforme Europene despre Proiectul de Lege privind Centrul Național de Apărare Informațională și Combatere a Propagandei „Patriot”. Proiectul necesită un șir de îmbunătățiri la capitolul forma de organizare juridică și nivelul de independență. Trebuie clarificată relația cu alte autorități publice responsabile în domeniul respectiv și să se asigure concordanța cu normele constituționale care garantează libertatea opiniei și a exprimării, consideră experții. Ei atenționează că proiectul de lege include noțiuni, precum „dezinformarea” și „propaganda”, „care au un potențial larg de interpretare, iar aplicarea acestora în mod neadecvat ar putea duce la restrângerea drepturilor și libertăților fundamentale garantate de Constituție” și recomandă formularea clară a noțiunilor.
Vitalie Vovc remarcă în editorialul său de pe deschide.md că în Republica Moldova nu se întâmplă nimic din ceea ce trebuie să se întâmple în contextul războiului, iar autoritățile se comportă de parcă totul ar fi pe vechi. Limba rusă e în continuare la ea acasă, biserica rămâne subordonată FSB-ului prin intermediul bisericii ruse, mass-media finanțată direct de Kremlin continuă să funcționeze, iar Republica Moldova mai figurează în actele și organigramele CSI. Doar la capitolul integrare energetică se pare că ceva s-a mai mișcat, dar continuăm să fim finanțatori direcți ai războiului din Ucraina, căci Republica Moldova continuă să onoreze un contract cu Gazprom, notează Vovc, amintind și faptul că Republica Moldova nu s-a alăturat sancțiunilor europene împotriva Rusiei.
Ipn.md îl citează pe ex-vicepremierului pentru Reintegrare, Gheorghe Bălan, spunând că neutralitatea nu reprezintă o umbrelă de securitate, iar cel mai elocvent exemplu este cel al Ucrainei, stat neutru, victimă a agresiunii militare ruse. Bălan precizează că deși este perceput pozitiv în societate, statutul de neutralitate nici măcar nu se respectă, Republica Moldova având armata rusă pe teritoriul său. Fostul oficial optează pentru aderarea la NATO. Pentru o apropiere mai mare de Alianța Nord-Atlantică militează și comentatorul politic Ion Tăbîrță care observă că programele civile ale NATO în Republica Moldova au contribuit la consolidarea securității țării.
