Revista presei internaționale: Posibilele cauze ale distrugerii barajului Kakhovka
O investigație despre munițiile din SUA, care alimentează armele rușilor în războiul din Ucraina, posibilele cauze ale distrugerii barajului Kakhovka și mărturiile mai multor oameni din Coreea de Nord, pentru care orice acces la lumea din jur s-a oprit în urmă cu trei ani sunt câteva dintre subiectele predilecte în mass-media din lume. Detalii, în revista presei internaționale, pregătite de Mariana Colun.
Războiul din Ucraina este în continuare în vizorul presei internaționale. Politico publică o investigație în care arată cum munițiile fabricate în SUA ajung în armele rusești. „Companiile rusești au declarat sute de mii de achiziții de la furnizorii occidentali, ocolind sancțiunile”, titrează jurnaliștii.
Pe fundalul operațiunilor ofensive ale Ucrainei, trupele ruse suferă probabil cele mai mari pierderi de la luptele sângeroase pentru Bakhmut din martie. Sunt concluziile ultimului raport al Ministerului Britanic al Apărării, citat de DW.
France 24 scrie că o delegație compusă din lideri africani, inclusiv președintele sud-african Cyril Ramaphosa, s-a întâlnit sâmbătă la Sankt Petersburg cu președintele rus Vladimir Putin, ca parte a misiunii sale de a încerca să medieze negocierile de pace dintre Moscova și Kiev. „Întâlnirea are loc la o zi după ce delegația s-a întâlnit cu președintele ucrainean, Volodymyr Zelensky”, notează jurnaliștii.
Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a declarat, citat de Euronews, că planul de pace propus de delegația din țările africane constă din 10 elemente, dar „nu a fost formulat pe hârtie”.
Presa internațională continuă să investigheze posibilele cauze ale distrugerii barajului Kakhovka. A fost „o lovitură din interior”, adică a Rusiei, care avea controlul asupra unui tunel situat la baza de beton a construcției, scrie The New York Times, care a consultat mai mulți ingineri și a analizat date din sateliți și de la stațiile seismice din apropiere.
Le monde publică un reportaj din Nikopol, unde locuitorii „așteaptă să vadă dacă apa din rezervorul care alimenta orașul și fermele se va întoarce”.
În Rusia, orice opoziție față de război e pedepsită, dar oamenii găsesc modalități să-și exprime dezaprobarea. The New York Times povestește cum o postare pe Instagram cu un omuleț de plastilină a generat o reacție în lanț și ne explică ce reprezintă simbolurile din revolta respectivă.
Procesul ex-președintelui american, Donald Trump, continuă să aibă ecouri în presă. Washington Post publică o analiză în care arată cum regulile guvernamentale pentru documentele clasificate l-ar putea ajuta pe Trump să tergiverseze procesul.
Le monde publică o analiză în care reflectă poziția colegilor de partid ai fostului președinte american față de acuzațiile care i se aduc. „După rechizitoriul istoric, Donald Trump atrage critici din partea exponenților politici republicani”, observă jurnaliștii francezi.
Euronews reflectă protestele masive din Serbia, care pentru a șaptea săptămână consecutiv exprimă nemulțumirea sârbilor față de populismul președintelui Vucic.
BBC publică un articol bazat pe mărturiile mai multor oameni din Coreea de Nord, pentru care orice acces la lumea din jur s-a oprit în urmă cu trei ani. Cea mai mare problemă a lor rămâne foametea, menționează jurnaliștii.
În România, reporterii de la PressOne explică de ce o parcare de 1.300 de locuri din București zace nefolosită de 11 ani.
Încheiem revista presei internaționale cu subiecte din turism. The independent publică un top al celor mai pitorești trasee europene pentru a fi traversate cu mașina. Topul cuprinde drumuri cu priveliști expresive din Irlanda, Islanda, Italia, Franța, Croația, Elveția, Austria și Serbia. The Guardian a consultat 17 scriitori călători și inserează un top al țărilor din Europa unde te simți ca acasă.
