Revista presei: Criza provocată în Rusia de rebeliunea Wagner
Criza provocată în Rusia de rebeliunea Wagner și conflictul între principalele instituții anticorupție din Republica Moldova sunt printre subiectele aflate în vizorul presei moldovene, așa cum află din revista presei pregătită de Alla Ceapai.
Așa-numita „rebeliune” a grupului de mercenari Wagner a fost departe de a fi o înscenare, notează, într-o analiză, directorul Inițiativei pentru Pace, Alexandru Flenchea, fost vicepremier pentru Reintegrare. Prea mari sunt pierderile de imagine pentru Putin pentru a admite că ar fi fost în cârdășie cu Prigojin, precizează Flenchea citat de TV8.md. El consideră că această „aventură militară” a demonstrat vulnerabilitatea lui Putin și a puterii sale, chiar dacă a eșuat din lipsă de perspective și, cel mai important, pentru că nu s-a reușit obținere scopului principal – înlăturarea lui Șoigu, ministrul rus al Apărării. Rusia a evitat un război civil, dar criza nu este epuizată. Unde încearcă unul, încearcă și alții, deci nu putem vorbi despre destabilizări în Rusia ca despre o poveste încheiată, mai degrabă vedem o poveste nouă care este abia la început, concluzionează Flenchea.
Ultimele evenimente din Rusia arată că regimul lui Vladimir Putin este pe cale să se descompună, apreciază istoricul Cosmin Popa citat de Europa Liberă. Revolta lui Evgheni Prigojin, dar și faptul că șeful Wagner a scăpat fără pedeapsă, arată că președintele Putin nu mai are susținători, iar sistemul său se descompune într-o manieră explicită. Istoricul spune că primul pas al liderului de la Kremlin va fi înlăturarea grupului din jurul lui Șoigu. În mod paradoxal, din această confruntare a pierdut în primul rând și în primul rând grupul din jurul Apărării. Șeful grupării mercenarilor Wagner este apărat de foarte mulți oameni din jurul lui Putin, iar soarta lui nu a fost încă decisă, notează Cosmin Popa.
TVR Moldova îl citează pe comandorul în Rezervă Sandu-Valentin Mateiu spunând că Vladimir Putin și regimul său sunt principalii perdanți ai rebeliunii lui Evghenii Prigojin, deși la prima vede se pare că ultimul a capitulat. Pentru prima dată într-o Rusie putinistă am avut un președinte care a apărut la televizor și a vorbit despre trădători, remarcă Mateiu. Potrivit lui, au pierdut și cei din Ministerul Apărării, unde, mai devreme sau mai târziu, vor fi unele schimbări. Prigojin a pierdut și el, deși aparent a și marcat, deoarece s-a ridicat împotriva autorității Rusiei. Singura care putea să fie un pic învingătoare în toată situația asta era Ucraina, dacă detecta vulnerabilități locale generate de această vulnerabilitate majoră în interiorul Rusiei. În rest avem doar perdanți.
Ziarul de Gardă publică opinii despre cum poate fi soluționat conflictul dintre Procuratura Anticorupție și CNA. Soluția, dacă nu are loc în mod amiabil, trebuie să rezide într-o nouă modificare de lege care să asigure atribuirea competențelor de combatere a corupției unei singure instituții, care să fie abilitată cu toate instrumentele necesare de luptă împotriva corupției – un singur dirijor și o singură orchestră, consideră Ilie Chirtoacă, director executiv al Centrului de Resurse Juridice din Moldova. Președintele Platformei DA Dinu Plîngău propune dizolvarea celor două instituții și crearea unei noi pe modelul DNA din România. Iar avocata Violeta Gașițoi crede că reformarea organizatorică a Procuraturii și CNA nu va da niciun rezultat, dar va duce la cheltuieli nejustificate din bugetul statului și la tergiversarea reformelor reale. Moldova are legi bune, inclusiv în ce privește lupta cu corupția, problema este că o lege bună într-o mână coruptă este compromisă. Totul depinde de faptul cum alegem cine să aplice aceste legi în practică.
Divergențele între reprezentanții Procuraturii Anticorupție și CNA au fost o constantă în trecut, însă acum au ieșit public, fiindcă totul este mult mai transparent și comunicarea este mai intensă, a declarat ministra Justiției Veronica Mihailov-Moraru, la TV8.md. Potrivit ei, la minister a fost convocată o platformă de discuții cu toate instituțiile anticorupție, unde s-a discutat inclusiv despre necesitatea găsirii soluțiilor în cazul oricăror neînțelegeri apărute, dar și despre fortificarea cu resurse suplimentare a celor două instituției, dar mai ales a Procuraturii Anticorupție față de care sunt așteptări mari. Întrebată dacă CNA va fi lichidat, ministra Justiției a menționat că sunt mai multe opțiuni, o decizie finală va fi curând, dar că mai puțin se vorbește despre lichidare, decât despre fortificarea acestor instituții și clarificarea competențelor.
Propunerea președintei Maia Sandu privind crearea unei Curți Anticorupție a întârziat cu circa doi ani, sugerează într-un podcast la Europa Liberă Victor Munteanu, directorul Departamentului Justiție la Institutul de Politici Publice și consilier pe justiție și anticorupție al premierului. Această inițiativă „strategică” trebuia anunțată încă la începutul mandatului șefei statului. Ideea a fost de la bun început în palmares, dar au cântărit altele, spune expertul. Astfel rămân doar doi ani, și nu patru, pentru implementarea acestei „reforme de anvergură”. Instanța anticorupție ar putea fi funcțională spre sfârșitul anului, dar nu neapărat va livra și rezultate. Iar o eventuală schimbare a vectorului politic, după alegeri, crește riscul anulării sau suspendării unei serii de inițiative, atenționează expertul, precizând că rivalii guvernării mizează pe revenirea unei „combinații ciudate” dintre crima organizată și marea corupție de inspirație rusească.
Editorialistul portalului deschide.md Vitalie Vovc scrie, în contextul protestului fermierilor, că ceea ce se întâmplă în agricultură de 30 de ani încoace în Republica Moldova e „o aberație totală”. Domeniul care trebuia să asigure bunăstarea cetățenilor și totodată prosperitatea statului a devenit, în cel mai bun caz, o resursă pentru îmbogățirea câtorva. În mare, în loc să adoptăm metode de exploatare agricole moderne și durabile, respectuoase pentru mediu și creatoare de valoare, de locuri de muncă, am adoptat modele ale anilor 70 ai secolului trecut, am crezut în prostologii de tipul „agricultura suprafețelor mari”... Cu alte cuvinte, am recreat colhozurile de altă dată.
TVR Moldova publică un reportaj despre numărul tot mai mic de copii care se nasc în Republica Moldova. Salariile mici, lipsa locurilor de muncă alungă tinerele familii din țară, care, la rândul ei, îmbătrânește de la un an la altul. În raionul Telenești, bunăoară, în unele sate, în ultimii doi ani nu s-a născut niciun copil. Din 2018, peste 10 maternități din cadrul spitalelor raionale au fost închise din cauza numărului mic de nașteri, dar și din lipsă de specialiști. Ca să stimulăm natalitatea trebuie să asigurăm o situație mai stabilă pentru familii, un acces pe piața forței de muncă, posibilități de îmbinare a rolurilor profesionale și familiare, spune experta Olga Gagauz. Potrivit ultimului raport privind situația fertilității la nivel global, Republica Moldova se regăsește printre statele cu fertilitate scăzută. E o altă cauză ce explică rata mică a natalității.
De ce scad exporturile moldovenești? Agora.md publică explicația expertului economic Veaceslav Ioniță care precizează că diminuarea e determinată mai ales de scăderea producției agricole. Asistăm la o scădere a exportului de materie primă, de producție agricolă vegetală, nu și la cel al producției agricolă prelucrate. Suntem vulnerabili atât timp cât exportăm materie primă pentru că producția agricolă și alimentară din Republica Moldova este extrem de vulnerabilă la condițiile climaterice. Plouă – avem producție agricolă pentru a exporta, nu plouă – nu avem producție agricolă pentru a exporta, explică Ioniță. Potrivit lui, focusul trebuie să fie pe exportul producției agricole procesate și al producției din sectorul zootehnic.
