„Nu am avut scopul de a răsturna conducerea Moscovei”. Liderul Wagner publică primul mesaj după rebeliunea armată
Liderul grupului Wagner, Evgheni Prigojin, a publicat astăzi un mesaj audio de 11 minute, primul, de altfel, după scurta sa răscoală militară în Federația Rusă. El a spus că trupele sale nu au defilat pentru a răsturna conducerea de la Moscova, transmite BBC.
„Scopul marșului a fost acela de a evita distrugerea lui Wagner și de a cere socoteală oficialilor care, prin acțiunile lor neprofesioniste, au comis un număr masiv de erori”, a spus el.
Prigojin și-a exprimat regretul că mercenarii Wagner „au fost nevoiți să lovească aviația rusă” și-au întrerupt acțiunea „pentru a evita vărsarea sângelui soldaților ruși”.
„Am fost într-un marș pentru a demonstra protestul nostru, nu pentru a răsturna guvernul.”
Vorbind despre condițiile acordului care se pare că a fost încheiat pentru a opri rebeliunea Wagner în weekend, Prigojin susține că grupul a fost „categoric împotriva deciziei de a închide Wagner la 1 iulie 2023 și de a-l încorpora în ministerul apărării". Comandanții au refuzat să accepte cererea de a semna contracte cu ministerul rus al apărării, a adaugat el. În schimb, susține că aproximativ 30 dintre oamenii săi „au fost uciși de atacurile rusești” - BBC nu a verificat această afirmație.
Prigojin mai spune că liderul belarus Alexander Lukașenko „și-a întins mâna și s-a oferit să găsească modalități ca Wagner să-și continue activitatea în mod legal” – fără a oferi mai multe detalii.
Prigojin spune că războiul din Ucraina s-ar fi încheiat mult mai devreme sub Wagner
Șeful lui Wagner critică puternic forțele de securitate ale Rusiei în ultimul său mesaj audio. El a spus că marșul său de sâmbătă pe Moscova a dezvăluit „cele mai grave probleme de securitate din întreaga țară”, susținând că unitățile sale au reușit să blocheze „toate” unitățile militare și aerodromurile ruse în calea lor.
Acesta mai afirmă că grupul de mercenari Wagner a avut sprijin în orașele prin care a trecut în timpul rebeliunii sale de scurtă durată.
El susține, de asemenea, că dacă forțe precum trupele lui Wagner ar fi efectuat acel prim atac, „operațiunea militară specială din Ucraina” s-ar fi încheiat mult mai devreme.
Între timp, președintele rus Vladimir Putin a avut, luni, prima sa apariție publică după revolta mercenarilor din gruparea Wagner, adresându-se, într-o înregistrare video difuzată de Kremlin, în cadrul unui forum dedicat industriei și tineretului, scrie AFP. Materialul video îl arată pe președintele Putin așezat la un birou, fără a se putea preciza unde și când a avut loc filmarea. În intervenția sa, Vladimir Putin nu menționează revolta armată care a zguduit Rusia, însă evocă provocările cu care se confruntă industria rusă din cauza sancțiunilor occidentale.
Amintim că, sâmbătă, Rusia a fost zguduită de o răscoală militară, când șeful grupului de mercenari Wagner a anunțat că unități ale grupului au început un „marș al dreptății” spre Moscova pentru a schimba conducerea militară a țării, avându-i în vedere pe ministrul Apărării, Serghei Șoigu, și șeful Statului Major General, Valeri Gherasimov, pe care i-a acuzat că au sacrificat mii de bărbați ruși în Ucraina.
Evgheni Prigojin și Kremlinul au anunțat brusc sâmbătă seară sfârșitul rebeliunii și retragerea progresivă a trupelor Wagner la bazele lor temporare din Ucraina, în urma unei înțelegeri la care a contribuit și președintele belarus Aleksandr Lukașenko.
Acțiunile mercenarilor Wagner au provocat mai multe reacții în rândul liderilor internaționali dar și a experților.
Președintele american Joe Biden a negat luni orice implicare a Statelor Unite sau a aliaților lor în revolta de sâmbătă a grupului de mercenari Wagner împotriva puterii de la Moscova, transmite Reuters.
„Am arătat clar că nu am fost implicați, nu am avut nimic de-a face cu asta”, a spus liderul de la Casa Albă în primele comentarii după evenimentele din Rusia.
Ministrul rus de externe Serghei Lavrov declarase luni că serviciile de informații ale Rusiei investighează o eventuală implicare a spionajului occidental în revolta condusă de liderul Wagner, Evgheni Prigojin.
Președintele lituanian, Gitanas Nauseda, a cerut duminică NATO să „consolideze” flancul estic al Alianței dacă liderul grupării paramilitare ruse Wagner, Evgheni Prigojin, se stabilește în Belarus. Iar secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg consideră că evenimentele din weekend sunt o chestiune internă a Rusiei și încă o dovadă că anexarea ilegală a Crimeii în 2014 și declanșarea războiului de către Rusia în Ucraina au fost o greșeală strategică.
Totodată experții români și moldoveni afirmă că revolta mercenarilor dezvăluie fisuri mari la nivelul conducerii de vârf a Federației Ruse, iar regimul lui Vladimir Putin se clatină. Ei mai declară că în următoarele luni ne putem aștepta la schimbări majore în sistemul politic de la Moscova.
