83 de ani de la ocuparea Basarabiei de URSS. Istoric: Rusia continuă astăzi aceeași politică agresivă de expansiune a Uniunii Sovietice
Astăzi se împlinesc 83 de ani de la anexarea Basarabiei la fosta URSS, eveniment care este privit și în prezent în mod diferit în societate. O parte a acesteia consideră 28 iunie 1940 ca eliberarea actualului teritoriu al Republicii Moldova de către administrația română, în timp ce alții o consideră drept ocupație sovietică. Istoricii consideră, că lecțiile istoriei trebuie învățate de societatea noastră și că Rusia continuă astăzi aceeași politică agresivă și expansionistă pe care o avea cândva Uniunea Sovietică.
La 26 iunie 1940 Uniunea Sovietică i-a înmânat un ultimatum României în care i-a cerut evacuarea administrației civile și a armatei române de pe teritoriul dintre Prut și Nistru, cunoscut ca Basarabia. Astfel, la 28 iunie 1940, Armata Roșie ocupă Basarabia, precum și Bucovina de Nord și ținutul Herței. Se întâmpla la mai puțin de un an de la semnarea unui tratat bilateral între fosta URSS și Germania nazistă, cunoscut ca Pactul Ribbentrop-Molotov, ale cărui clauze secrete prevedeau împărțirea sferelor de influență în Europa de Est. Uniunea Sovietică pretindea la Basarabia, deoarece în 1812 fusese anexată de fostul Imperiu Țarist, iar în 1918 s-a unit cu România.
Istoricul Sergiu Musteață a declarat pentru Radio Moldova că ceea ce s-a întâmplat în vara anului 40‘ este o tragedie pentru națiunea noastră, deoarece sovieticii ilegal au subjugat un teritoriu străin, iar în prezent, Rusia continuă aceeași politică expansionistă a regimului comunist din epoca sovietică.
„Lecțiile acelor timpuri sunt destul de dure pentru noi, și e mare păcat că multă lumea nu vrea să înțeleagă caracterul abuziv al Uniunii Sovietice, și interpretează acest act ca unul de eliberare. Dacă e să legăm cu ceea ce se întâmplă astăzi, Rusia a inițiat un război împotriva Ucrainei, în sensul acesta ne dăm seamă că lupul blana și-o schimbă dar năravul ba. Rusia, societatea rusă este dominate de o abordare imperialistă“, a menționat Sergiu Musteață.
Aceste evenimente istorice sunt interpretate și astăzi diferit în societate – unii le consideră eliberare, iar alții – ocupație, și au provocat în ultimele decenii și numeroase dispute politice. În anul 2010, fostul președinte interimar aș Republicii Moldova, Mihai Ghimpu, a decretat 28 iunie 1940 - zi de doliu național. Ulterior, după mai multe proteste ale stângii politice Curtea Constituțională a anulat decretul.
„Eu spun că trebuie să ne uităm mai mult la rezultatele obținute de la această anexare sovietică. Cu rușii ne-am dezvoltat, am fost o țară industrială, am avut economie“.
“Ocuparea Basarabiei de Uniunea Sovietică a fost o tragedie pentru națiunea noastră, pentru limba, identitatea și valorile noastre. A fost ocupată cu forța, ceea ce nu este corect, trebuia referendum. A fost un regim criminal”.
După retragerea administrației române din teritoriul dintre Prut și Nistru, aici a fost creată Republica Sovietică Socialistă Moldovenească, însă partea sudică a Basarabiei și Nordul Bucovinei au fost alipite la RSS Ucraineană, în schimb noii republici sovietice i-a fost alocată o fâșie îngustă de teritoriu din stânga Nistrului, cunoscută astăzi ca regiunea transnistreană. La mai puțin de un an aici au început deportările staliniste, iar la 22 iunie 1941 Germania nazistă, dar și armata română au atacat fosta URSS. Teritoriul Republicii Moldova a revenit pentru aproape trei ani în componența României, după care a făcut parte din URSS, până la destrămarea acesteia, în 1991, atunci când a obținut independența.
