Revista presei: Întâlnirea Maei Sandu cu liderii partidelor pro-europene; Agricultura în impas
Întâlnirea președintei Maia Sandu cu liderii partidelor pro-europene, agricultura în impas și trecerea de la patentă la activitatea independentă sunt câteva dintre subiectele reflectate în presă și pe care le trece în revistă Alla Ceapai.
Demersul președintei de a chema la discuții partidele pro-europene „nu este clar deloc”, pentru analistul politic Igor Boțan, citat de Europa Liberă. Pentru el mai justificat ar fi fost un apel către toate partidele, nu doar celor care se pretind europene. Boțan crede că e o încercare a președintei de a mai tempera criticile la adresa guvernării din partea partidelor care sprijină același vector geopolitic pentru a nu favorizați în acest mod partida pro-rusească. Și comentatorul politic Nicolae Negru crede că președinta ar încerca să evite, prin aceste discuții, o bătălie între partidele europene la alegerile locale, în contextul în care unele dintre ele ar putea să acumuleze capital politic criticând guvernarea în fața alegătorilor. Inițial, la discuții ar fi fost chemați și reprezentanții Partidului Socialiștilor, însă, ulterior, potrivit lor, invitația ar fi fost anulată.
Partidul de guvernământ și-a erodat într-o anumită măsură suportul electoral, după 2 ani de guvernare solitară, este absolut necesar un dialog constructiv cu partidele extraparlamentare pro-europene pentru coagularea eforturilor, a spus într-un interviu pentru Radio Moldova analistul politic, Victor Juc. El vede necesare și eventuale discuții cu partide de o altă orientare geopolitică. Analistul Ion Tăbîrță spune că e nevoie de consolidarea dreptei pro-europene. Dacă PAS nu va acumula suficiente voturi ca să formeze majoritatea, să existe și alte partide politice pro-europene care s-ar bucura de susținerea cetățenilor și împreună să formeze o guvernare pro-europeană în Republica Moldova.
Guvernul încearcă să rezolve disputa cu fermierii politic, sugerează economistul Viorel Gîrbu, citat de noi.md. Potrivit lui, se urmărește minimalizarea componentelor politice ale problemei care pot apărea în urma protestelor fermierilor, dar nu se investește în dezvoltarea sectorului pe termen lung. Agricultorii cer ajutorul statului, dar înțelegem că acest ajutor nu merge pentru dezvoltare și există și problema că nu sunt suficienți bani în bugetul de stat. În fiecare an fermierii vor cere și vor fi în aceeași situație. Trebuie să investim bani în dezvoltarea sectorului pe termen lung, pentru că în acest moment nu facem decât să irosim bani.
De ce statul trebuie să subvenționeze afacerile private ale agricultorilor? Dacă nu va fi subvenționat, businessul agricol va falimenta? Chiar atât de rău o duc fermierii? – sunt câteva întrebări la care au căutat răspunsuri reporterii de la newsmaker.md. Fără subvenționare agricultura va dispărea, deoarece toți din jurul nostru subvenționează și în proporție la care noi doar putem visa, afirmă expertul economic Victor Ciobanu. Fostul ministru al Agriculturii, Nicolae Ciubuc atrage însă atenția că nimeni nu evaluează eficiența utilizării subvențiilor și impactul acestora asupra dezvoltării sectorului agricol. Experții consideră că reacția autorităților la protestele fermierilor ar trebui să depindă de cauza protestului, iar dacă aceasta ține de condițiile climatice, statul ar trebui să intervină mai puțin, din moment ce subvenționează investițiile în sisteme de irigare, în soluții antigrindină, iar fermierii își pot asigura culturile.
O analiză realizată de mold-street.com și rezumată de agora.md sugerează că Guvernul nu prea are bani pentru a satisface toate cererile agricultorilor, mai ales că dacă le va satisface integral, se poate pomeni cu altele noi. În plus, trebuie efectuate calcule și de rectificat bugetul de stat în acest sens. Iar deficitul bugetului public în acest an crește de aproape două ori mai rapid ca în 2022, în timp ce creșterea veniturilor a încetinit semnificativ. În analiză se precizează că alocațiile pentru agricultură prevăzute în bugetul de stat au crescut semnificativ, în ultimii doi ani, cu peste jumătate de miliard de lei, ajungând în 2023 la 2,52 de miliarde de lei, ceea ce constituie 2,1% din toate cheltuielile bugetare.
Republica Moldova a reușit, în ultimii doi ani, cu sprijinul partenerilor externi, să devină independentă de resursele energetice rusești, ceea ce reprezintă o mare realizare, a declarat Ambasadorul Statelor Unite la Chișinău, Kent Logsdon, pentru Radio Chișinău. „Doar în urmă cu doi ani Republica Moldova se afla în fața unor opțiuni foarte limitate, avea în principiu doar resurse energetice rusești. În prezent Republica Moldova este capabilă să meargă și să cumpere gaz și electricitate pe piața liberă, este capabilă să genereze surse energetice proprii. Noi, comunitatea internațională, am fost în stare să oferim sprijin”, a spus diplomatul precizând că Statele Unite s-au angajat să ofere Republicii Moldova circa 300 de milioane de dolari, dintre care 80 de milioane, sprijin bugetar direct pentru a face față provocărilor în sectorul energetic.
Editorialistul Ziarului de Gardă Petru Grozavu scrie că după ce a rămas fără mandat de deputat și fără partid, Ilan Șor mai are o datorie – să revină în Republica Moldova și să-și ispășească cei 15 ani de pușcărie la care a fost condamnat în dosarul fraudei bancare. Grupul criminal organizat Șor va căuta să reintre, cu orice preț, în politică, a și început, de fapt, s-o facă. Va reuși? Contează pe cât de calificat își vor face treaba instituțiile statului, ca să filtreze bine lucrurile. Poate e cazul să se umble și la Legea Partidelor? Mediul politic trebuie urgent decriminalizat. Scoaterea Partidului „Șor” în afara legii trebuie să aibă nu doar început, notează editorialistul.
Rata de întemnițare în regiunea transnistreană este cea mai mare din Europa, titrează diez.md citând datele Asociației Promo-LEX. Rata de aproximativ 451 de deținuți la 100 000 de locuitori, depășește de peste patru ori media europeană și aproape de două ori pe cea a Republicii Moldova, fără regiunea transnistreană și reprezintă cea mai mare rată de încarcerare din Europa. În 58% din cele 50 de hotărâri pronunțate de CtEDO în „cauzele transnistrene” Curtea a constatat încălcarea drepturilor reclamanților ca urmare a privării ilegale de libertate și detenția în condiții inumane în regiunea transnistreană. Promo-LEX reiterează importanța asigurării accesului liber pentru instituțiile naționale și internaționale de monitorizare în locurile privative de libertate din stânga Nistrului ca factor determinant pentru asigurarea respectării drepturilor omului pe întreg teritoriul țării.
Jurnaliștii ziarului Observatorul de Nord au discutat cu deținătorii de patente care comercializează fructe și legume la piețele din Soroca despre trecerea din 1 iulie de la patentă la activitate independentă și la aparatele de casă. Opiniile comercianților sunt împărțite. Cei care se împotrivesc schimbării invocă cheltuieli suplimentare, dificultăți în utilizarea aparatelor de casă și la achitarea impozitelor și anticipează o scădere a numărului de vânzători. Alți comercianți optează pentru aparatele de casă și pentru achitarea impozitelor și spun că cei care cu adevărat vor dori să vândă mai departe se vor conforma noilor reguli. În articol se precizează că prin interzicerea activității în baza patentei, autoritățile doresc să asigure o colectare mai precisă a impozitelor și taxelor, deoarece deținătorii de patente nu duc evidența fiscală și contabilă și nu prezintă careva rapoarte financiare și statistice.
