Raport: R. Moldova a implementat, cu unele rezerve nesemnificative, acțiunile în domeniul justiției privind recomandările CE
Majoritatea acțiunilor planificate în domeniul reformei justiției, unul din angajamentele din Planului de Acțiuni pentru implementarea celor 9 recomandări ale Comisiei Europene (CE) în contextul cererii de aderare a Republicii Moldova la UE, au fost implementate cu unele rezerve nesemnificative. Aprecierile se conțin în cel de al doilea raport de alternativă, prezentat de experții Institutului pentru Politici și Reforme Europene, Centrului Analitic Independent „Expert-Grup” și Centrului de Resurse Juridice din Moldova (CRJM).
Angajamentul Republicii Moldova în domeniul justiției viza șase acțiuni, dintre care una a fost implementată în totalitate fără carențe, patru acțiuni au fost executate cu anumite carențe nesemnificative, iar alta este în proces de executare, potrivit expertului CRJM, Andrei Nasu.
„A intrat în vigoare legea privind modificarea cadrului legal aferent răspunderii disciplinare a judecătorilor și activitatea inspecției judiciare însă la acest aspect am identificat anumite constrângeri. O altă evoluție ar fi că a fost adoptată legea privind selecția și evaluarea performanțelor judecătorilor în iunie, fiind comasate cele două colegii specializate, au fost numiți patru membri judecători și trei membri non-judecători la CSM, astfel acest organ de autoadministrare a judecătorilor a devenit funcțional. Au fost audiați toți candidații la CSP și emise decizii pe marginea a 14 din 18 candidați”, a menționat expertul.
Andrei Nasu, a precizat că pentru îndeplinirea acestui angajament au fost acordate 4 puncte din 5. În ceea ce privește „de-oligarhizare”, experții apreciază că majoritatea acțiunilor au fost implementate cu unele rezerve. Scorul oferit este de 3,7 puncte din 5.
„Aici trebuie să remarcăm că față de primul raport constatăm o mică evoluție în partea ce ține de punctaj. Inițial autoritățile au pornit pentru realizarea acestui angajament printr-o lege cadru „de-oligarhizare”, o lege care a fost avizată și expertizată de Comisia de la Veneția. Autoritățile Republicii Moldova au decis schimbarea de optică astfel încât de-oligarhizarea sau lupta împotriva acestui flagel să fie continuată prin măsuri sistemice, abordate într-un plan unic de de-oligarhizare”, a declarat președintele Centrului de Resurse Juridice, Ilie Chirtoacă.
Amintim că în avizul Comisiei Europene privind statutul de țară candidată pentru aderare la Uniunea Europeană, oferit Republicii Moldova la 23 iunie anul 2022, au fost stabilite nouă condiționalități.
Potrivit raportului prezentat de Comisia Europeană la un an de la obținerea statutului de țară candidată, Republica Moldova a îndeplinit trei din cele nouă priorități. Bruxellesul a îndemnat atunci autoritățile de la Chișinău să se concentreze cel mai mult la lupta împotriva corupției, a luptei împotriva crimei organizate, inclusiv a recuperării activelor și a combaterii criminalității financiare și a spălării banilor, precum și asupra reformelor administrației publice.
Ucraina, care a obținut statutul de țară candidată odată cu Republica Moldova, a realizat două din cele șapte acțiuni prioritare, iar Georgia - trei din 12.
