REVISTA PRESEI// Disensiuni politice în Găgăuzia, facilități de export pentru produsele moldovenești și gradul înalt de uzură al ambulanțelor
Disensiuni politice în Găgăuzia, în contextul incertei aprobări a Comitetului Executiv, facilități de export pentru produse agricole moldovenești nevalorificate și gradul înalt de uzură al ambulanțelor sunt printre subiectele presei trecute în revistă de Alla Ceapai:
„Autonomia nu este temporară”. Președintele Parlamentului găgăuz nu mai vrea să coopereze cu Ilan Shor și pledează pentru dialogul cu Chișinăul, titrează portalul de la Comrat nokta.md un articol în care explică de ce președintele Adunării Populare a Găgăuziei, Dmitri Konstantinov, pare să se distanțeze de Ilan Shor, cu care s-a întâlnit în Israel în luna mai și cu care intenționa să coopereze. Explicația lui Konstantinov este că imediat după inaugurarea bașcanii Evghenia Guțul, Șor și-ar fi încălcat mai multe promisiuni, cea de a nu se băga în politica din autonomie pentru a nu afecta colaborarea acesteia cu autoritățile centrale și cea de a nu se implica în numirea membrilor Comitetului Executiv. Konstantinov îndeamnă la neaprobarea membrilor executivului de la Comrat care nu cunosc limba găgăuză, în special areprezentanților lui Șor.
Nokta.md precizează, într-un alt articol, că 7 din cei 21 de membri ai Comitetului Executiv al bașcanii Evghenia Guțul au picat testul la limba găgăuză. Cunoașterea limbii este una din condițiile obligatorii prevăzută în două legi din autonomie, dar nu și în Regulamentul Găgăuziei care este principalul act normativ. La ultima ședință, Adunarea Populară a Găgăuziei a adoptat în primă lectură un proiect de lege care îi obligă pe membrii Comitetului Executiv să cunoască limba găgăuză. Unii deputați au sugerat că în acest fel se încearcă împiedicarea aprobării noii componențe a Comitetului Executiv.
În timp ce, mai multe mass-media informează că Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord a eliminat toate taxele de import și contingentele tarifare pentru șapte produse agricole din Republica Moldova și anume roșii, usturoi, struguri de masă, mere, prune, suc de struguri și cireșe, Europa Liberă relatează că timp de un an de când agricultorii moldoveni pot exporta în Uniunea Europeană aceste produse în cantități duble fără taxe vamale, cotele preferențiale au fost acoperite doar parțial. Datele Serviciului Vamal arată că, față de cotele stabilite, au fost exportate de două ori mai puține prune și cireșe, de 2,6 ori mai puțini struguri și de 6,5 ori mai puține mere. În același timp, nu s-a exportat deloc usturoi, roșii și suc de struguri. Expertul în politici agricole de la IDIS „Viitorul”, Viorel Chivriga, enumeră câteva cauze, de la nivelul scăzut de competitivitate al producției locale și până la situația în ansamblu din agricultură. El admite că, în timp, volumele exporturilor vor crește când producătorii locali vor vedea că există niște avantaje foarte clare pentru a produce și a livra pe piața europeană.
63 la sută din ambulanțele Serviciului de Urgență au gradul de uzură de 100% și ar trebui înlocuite, informează sanatateinfo.md. Pentru a respecta normativele în vigoare, Serviciul de Asistență Medicală de Urgență ar mai avea nevoie de minim 140 de ambulanțe. Autoritățile spun că, în ultimii 5 ani, au fost procurate aproximativ 200 de autosanitare. Totuși, pentru a face față nevoilor pacienților, anual, ar fi nevoie de înlocuirea a cel puțin 100 de ambulanțe. În fiecare an se înregistrează aproximativ 800.000 de solicitări, dar pacienții oricum ajung prea târziu să fie salvați, din diverse motive - infrastructură rutieră subdezvoltată, echipe de personal medical insuficiente, lipsă de protocoale și reguli clare de referire a pacienților către cel mai apropiat spital care are dotările necesare.
Radio Moldova face bilanțul sesiunii parlamentare care tocmai s-a încheiat cu analiștii politici Anatol Țăranu și Nicolae Negru care consideră că deputații au restanțe la capitolul transparență decizională, dar și la promovarea unor legi pentru dezvoltarea economică. Țăranu pune o notă între 7 și 8 la capitolul transparență decizională, dar justifică oarecum starea de fapt precizând că Parlamentul funcționează în regimul unei situații excepționale fiind nevoit să reacționeze în plan legislativ ca să dezbată toate provocările, care sunt create de această situație. Nicolae Negru are așteptări de la Parlament, deja în următoarea sesiune, dar și de la guvernare, în general, să stabilizeze situația pe plan economic. În relațiile externe stăm foarte bine, dar în economie avem de lucru, precizează comentatorul.
Deschide.md inserează reacția președintei Comisiei juridice, numiri și imunități Olesea Stamate la criticile lansate de fostul președinte al Curții Constituționale, Alexandru Tănase, pe marginea legii care interzice unor membri ai fostului partid Șor să participe la alegeri. Stamate precizează că nu e vorba de sancționare individuală pentru acțiunile partidului, ci este o măsură preventivă, care restricționează dreptul de a candida a unui anumit cerc de persoane din partidul declarat neconstituțional. Dreptul de a fi ales poate fi limitat, în condițiile legii, și dacă este respectat principiul proporționalității, mai notează deputata precizând că în opinia majorității parlamentare măsurile adoptate sunt proporționale.
Criticând această lege într-o emisiune la Moldova1, fostul președinte al Curții Constituționale, Alexandru Tănase, a spus că interdicțiile de a participa la alegeri sunt disproporționale, întrucât, în cazul unei formațiuni declarate neconstituționale, responsabilitatea nu poate fi colectivă. Potrivit juristului, proiectul trebuia aprobat doar după consultarea opiniei Comisiei de la Veneția, care descurajează guvernele să opereze modificări în legislația electorală cel puțin cu un an înainte de exercițiul electoral, or alegerile locale urmează să aibă loc în câteva luni. Este regretabil că o intenție bună, de a impune integritate în procesul politic, de a bloca finanțările ilegale ale procesului politic, este făcută cu instrumente care compromit această idee, a precizat Alexandru Tănase.
Într-o dezbatere la ipn.md despre paritatea diplomatică și prețul acesteia, fostul vicepremier pentru reintegrare, Gheorghe Bălan, expert în probleme de securitate, a declarat că decizia autorităților moldovene de a reduce numărul diplomaților ruși nu este ceva ieșit din comun, ba chiar întârziată în raport cu decizii similare luate de state europene încă anul trecut după declanșarea fazei active a războiului din Ucraina. Potrivit expertului, 70 de persoane cu statut diplomatic sau personal tehnic în Republica Moldova era un număr exagerat. Iar activitatea acestor persoane prezenta riscuri pentru Republica Moldova în contextul de securitate regională, al războiului din Ucraina și al războiului hibrid. Expertul a mai spus că decizia a fost motivată și de existența conflictul nesoluționat din stânga Nistrului. Or o parte din colaboratorii Ambasadei se duceau acolo și ofereau servicii consulare contrar protestului autorităților constituționale. Și prezența militară ilegală pe teritoriul Republicii Moldova era coordonată și susținută de Ambasada Federației Ruse.
Postul TV din Căușeni Studio-L publică un reportaj despre o familie din satul Purcari, raionul Ștefan Vodă, care a rămas pe drumuri după ce casa în care locuiau a luat foc de la trăsnet în timpul furtunii din zilele trecute. Familia spune că incidentul s-a produs noapte, fulgerul lovind chiar în acoperișul de stuh al casei, care în câteva secunde era în flăcări, iar până la venirea salvatorilor mai că n-au salvat nimic. Acum familia roagă oamenii de bună credință să le întindă o mână de ajutor ca să își repare locuința, inclusiv să le doneze uși, ferestre sau mobilier de care nu mai au nevoie.
Jurnaliștii portalul TV Nord din Bălți au întrebat bălțenii ce cred despre decizia Parlamentului de a prelungi starea de urgență cu încă 60 de zile, în contextul războiului din Ucraina. Unii pun la îndoială necesitatea stării de urgență, spunând că aceasta nu se respectă și că nu există pericole eminente pentru prelungirea ei. Alții critică decizia mai ales pentru că ar împiedica moldovenii din diaspora să vină acasă, în vacanță. Sunt și dintre cei care salută decizia spunând că securitatea țării trebuie să fie prioritară. Printre cele mai importante măsuri pe perioada stării de urgență sunt: instituirea unui regim special de intrare și ieșire din țară; stabilirea regimului special de folosire a spațiului aerian; instituirea unui regim special de circulație pe teritoriul țării și expulzarea de pe teritoriul țării a persoanelor a căror prezență poate afecta asigurarea ordinii publice și a securității statului.
