REVISTA PRESEI// Soarta noului Comitet Executiv de la Comrat, consecințele hotărârilor CSJ asupra justiției și scandalul din satul Chircăiești, raionul Căușeni
Adunarea Populară de la Comrat decide soarta noului Comitet Executiv; hotărârile CSJ nu vor avea consecințe asupra procesului demarat în justiție și scandalul din satul Chircăiești, raionul Căușeni - sunt printre subiectele presei, trecute în revistă de Alla Ceapai:
Adunarea Populară a Găgăuziei urmează să examineze azi aprobarea noii componențe a Comitetului Executiv, propusă de Șor, relatează portalul de la Comrat nokta.md, precizând că 7 din cei 21 de membri nu au promovat testul de cunoaștere a limbii găgăuze. Ședința va fi însoțită, cel mai probabil, de un nou protest al susținătorilor fostului partid Șor și a guvernatoarei Evghenia Guțul. În ajun, pe rețelele de socializare au circulat mesaje precum că participanților la protest li se promit bani de la 400 până la 2.000 de lei. Sunt niște aberații susține unul dintre membrii echipei bașcanii, Alexandr Panov, propus de Șor la funcția de președinte al municipiului Comrat. Primarul de Comrat, Serghei Anastasov, spune că primăria a primit o sesizare de la Partidul Renașterii de a organiza un miting cu 5 mii de participanți în fața Comitetului Executiv, unde va avea loc ședința Adunării Populare. Primăria a recomandat desfășurarea mitingului în principala piață principală orașului pentru ca protestatarii să nu facă presiuni asupra deputaților, așa cum s-a întâmplat vinerea trecută.
Hotărârile CSJ nu vor avea consecințe asupra procesului demarat în justiție, a precizat la Radio Moldova ministra Justiției Veronica Mihailov-Moraru. Comisia pre-vetting urmează să reevalueze cei 21 de candidați pe numele cărora au fost emise decizii de către CSJ. Ministra a mai menționat că nimeni nu poate spune că mecanismul pre-vetting nu este legal, deoarece legea în baza căreia acesta funcționează a fost constatată ca fiind constituțională și expertizată de Comisia de la Veneția. Membru CSM, Alexandru Postică, a calificat drept manipulare afirmațiile precum că hotărârile CSJ ar determina ilegalitatea comisiei pre-vetting. „Aceste decizii reprezintă doar o etapă a unui proces care nu s-a finalizat, iar îngrijorările noastre, ca CSM, sunt să asigurăm celeritatea procedurilor. Noi suntem beneficiarii acestui proces și dorim ca el să fie finalizat, astfel încât să avem următorii cinci colegi în rândul CSM, cât mai degrabă, a mai spus Postică, precizând că la moment CSM rămâne a fi funcțional.
Șeful Delegației UE la Chișinău, Jānis Mažeiks, afirmă, citat de deschide.md, că decizia autorităților de la Chișinău de a reduce numărul de diplomați ruși este una suverană și conformă principiului de paritate diplomatică prevăzut în Convenției de la Viena. Este o chestiune ce ține de relațiile diplomatice bilaterale între Republica Moldova și Federația Rusă. Uniunea Europeană nu are vreun rol în acest caz particular, a precizat diplomatul. Potrivit lui și decizia de a denunța mai multe acorduri încheiate pe platforma CSI este, la fel, una suverană și logică dată fiind determinarea Republicii Moldova pentru parcursul european. Până acum nu am avut situații când o țară candidată ar fi în același timp și parte a CSI, afirmă diplomatul, dar precizează cu pentru UE aceasta nu era o problemă imediată.
Republica Moldova, pe calea unei Curți Anticorupție: Lecții din Ucraina, titrează Europa Liberă un interviu cu judecătorul federal american Mark Wolf, care a sprijinit activ crearea Înaltei Curți Anticorupție din Ucraina, în 2018. Pentru Republica Moldova, o Curte Anticorupție pare să fie considerată o „necesitate vitală”, așa cum a fost și în cazul Ucrainei, spune judecătorul. Cât de repede ar putea fi creată? Depinde de conjunctura din Republica Moldova, spune el, precizând că ar putea să fie funcțională în decurs de șase luni, după ce legea a fost adoptată și judecătorii aleși, cum a fost în Ucraina. Judecătorul american nu este sigur că idee vehiculată în Republica Moldova de a aduce, fie și temporar, judecători din afara țării ar putea funcționa, depinde dacă permite Constituția. Ce ar putea funcționa, la fel ca în cazul ucrainean, este să fie creată o comisiei de experți străini care să consilieze, să-i ghideze pe judecătorii moldoveni, fără să se amestece însă în dosare specifice sau luarea vreunei decizii. Experți străini ar putea ajuta și la procesul de selectare a judecătorilor, dar numai cu un drept de veto.
Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP) a confirmat că un deținut a murit pe 31 iulie în Penitenciarul nr. 9 de la Pruncul, și a venit cu precizări, la scurt timp după ce Ziarul de Gardă a scris despre acest caz. Potrivit ANP, incidentul s-a produs în noaptea de 30 spre 31 iulie 2023, deținutul fiind găsit strangulat în curtea sectorului de trai al penitenciarului. Din primele informații, ar fi vorba despre suicid. Potrivit instituției, a fost inițiată o anchetă internă pentru a stabili, cu exactitate, cauzele și circumstanțele incidentului. Explicațiile vin după ce Ziarul de Gardă a scris despre decesul subit al deținutului, al cărui frate geamăn, condamnat și el la închisoare, a decedat, în 2019, în penitenciarul din Soroca. Serghei, fratele celor doi gemeni decedați în circumstanțe suspecte în instituțiile penitenciare, spune că dacă în cazul decesului din 2019 a tăcut, acum nu mai poate să o facă, pentru că la suprafață ar fi dovezi că cel de-al doilea frate ar fi fost omorât.
Agora.md informează că, în ultimii cinci ani, statul a plătit peste 42 de milioane de lei în calitate de despăgubiri, în baza deciziilor instanțelor naționale. Banii au fost oferiți cetățenilor care au avut de suferit de pe urma greșelilor judecătorilor și procurorilor. În ultimii 10 ani pe rolul instanțelor au ajuns aproape 6.000 de dosare, dintre care peste 2.700 au avut la bază plângerile cetățenilor care au suferit de pe urma acțiunilor ilegale ale organelor de drept, iar peste 3.200 pentru durata prea mare de examinare a dosarelor. Doar în ultimii cinci ani au fost intentate 887 dosare pentru investigațiile ilegale ale organelor de drept. În 339 de cazuri judecătorii le-au dat dreptate victimelor despăgubindu-i cu peste 28 milioane de lei. Pentru cauze similare, statul a achitat și sume dictate de CtEDO. Magistrații europeni au constatat în 11 cauze că instanțele naționale nu au acordat despăgubiri suficiente victimelor. În rezultat, Republica Moldova le-a achitat despăgubiri de peste 146 de mii de euro (2,8 milioane lei).
„Amurgul idolilor” este editorialul semnat în Gazeta de Chișinău de Mircea V. Ciobanu care observă că nu prea avem nu doar partide și mișcări cu program, dar nici lideri. Toți sunt conjuncturali și funcționează doar atât cât au investițiile necesare. Se închide robinetul – moare „ideea”. Dispare toată „logistica” – se duce și partidul, și liderul. Și dacă pe unii îi mai putem vedea în funcții cât de cât onorabile și după plecare, ceilalți devin șomeri. Dar aceste marionete de lemn, acești idolași neputincioși, pot fi resuscitați de o manieră magică. Editorialistul face referință în context la două personaje care au ieșit în evidență în ultimele zile, un fost premier și un influencer. Dacă ajunge lider un premier incolor, mut în timpul guvernării, dar vocal peste măsură după; dacă ajung ca marii „influenceri” să fie niște măscărici, constatăm o diluare până peste limite a sistemului de valori, concluzionează Ciobanu.
Postul TV din Căușeni Studio-L relatează despre un scandal iscat în satul Chircăiești, unde de câteva zile au demarat lucrări de extragere a țevilor de irigare din pământ, fără acordul Primăriei și consilierilor locali. Primarul satului Oleg Burlacu spune că acum câteva săptămâni a primit o înștiințare de la un agent economic care arendează terenurile agricole precum că ar vrea să scoată țevile de irigare, dar a primit refuz din partea edilului. De cealaltă parte, agentul economic susține că nu ar fi nevoie de o decizie a Consiliului Local și nici de permisiune din partea Primăriei. Acesta face referință la o hotărâre a Consiliului sătesc din 2017 de decontare a rețelei de irigare, în urma căreia Agenția Proprietății Publice a scos la licitație aceste bunuri, iar câștigătorii s-ar fi apucat abia acum de lucru. Localnicii spun că nu e prima tentativă de extragere și cred că țevile pur și simplu se fură pentru că ar fi foarte scumpe.
