REVISTA PRESEI// Miza alegerilor locale din toamnă și criticile amplificate în adresa guvernării
Alegerile locale din toamnă: mize, reguli noi, acuzații de fraudare și critici amplificate în adresa guvernării – sunt printre subiectele dominante în presă, pe care le trece în revistă Alla Ceapai:
Alegeri locale, cu reguli noi, titrează anticoruptie.md un articol în care trece în revistă prevederile noului Cod Electoral care vor fi aplicate, în premieră, la alegerile locale din 5 noiembrie și care au fost prezentate de Asociația Promo-LEX. Printre principalele noutăți sunt că agitația electorală va fi permisă cu 30 de zile înainte de ziua alegerilor, toți candidații fiind plasați în condiții echitabile. În cadrul campaniei vor fi interzise concerte și alte evenimente cu implicarea artiștilor, precum și transportarea organizată a alegătorilor la secțiile de votare, în ziua alegerilor. Turul II de scrutin va fi validat dacă la vot vor fi prezenți minim 1/5 de alegători. Confirmarea alegerilor și validarea mandatelor aleșilor locali se va face de către consiliile electorale de circumscripție, nu de către instanțele de judecată, ceea ce, potrivit Promo-LEX, ar putea lipsi procesul de obiectivitate.
Editorialistul Ziarului Național Nicolae Negru observă că odată cu pregătirea pentru alegerile locale generale din toamnă, mai cu seamă pentru bătălia electorală din Municipiul Chișinău, săgețile critice, loviturile dinspre flancul drept aplicate guvernării se intensifică, se amplifică, se radicalizează și aproape că nu se mai deosebesc de cele venite din stânga, sincronizându-se cu ele. Negru prezintă câteva exemple recente, dar constată că efectul criticilor partidelor proeuropene și unioniste la adresa guvernării pare, conform sondajelor, aproape nul, nu le adaugă intenții de vot din partea alegătorilor ce se declară dezamăgiți de actuala guvernare. Nu este clar de ce și nu există cercetări sociologice care să verse lumină asupra acestui fenomen paradoxal, notează editorialistul.
ProTV Chișinău relatează despre disputa dintre Primăria Chișinău și Comisia Electorală Centrală pe marginea Regulamentului care prevede că, în perioada electorală, pot fi difuzate doar mesajele de interes public aprobate de CEC. În timp ce primarul Ion Ceban acuză că se pregătește fraudarea scrutinului, iar autoritatea electorală respinge acuzațiile și spune că informațiile au fost interpretate eronat, analista Promo-LEX, Mariana Focșa, explică scopul Regulamentului - de a nu admite promovarea subtilă a anumitor concurenți electorali prin difuzarea mesajelor de interes public. Potrivit analistei, CEC nu a făcut decât să aducă prevederile Regulamentului în concordanță cu legea cu privire la publicitate, adoptată încă anul trecut și intrată în vigoare la începutul acestui an.
Europa Liberă scrie despre mizele scrutinul local care va reprezenta un test pentru alegerile prezidențiale din 2024 și cele parlamentare din 2025. Rezultatele obținute la locale vor arăta câtă susținere mai are PAS, după 2 ani de guvernare, și câte șanse are opoziția pentru a ajunge la putere. Cu referire la principalii competitori electorali, în articol se spune că Consiliul Național Politic al PAS a adoptat, în iunie, o declarație potrivit căreia viitoarea echipă de primari aleși din partea formațiunii „va munci pentru a duce Republica Moldova în Uniunea Europeană și va susține eforturile președintei Maia Sandu”. Principala forță de opoziție – Partidul Socialiștilor, condus de fostul președinte Igor Dodon, se confruntă, de câteva luni, plecarea mai multor deputați, primari și consilieri la Partidul Renașterea, un satelit al fostul Partid Șor. Declarat neconstituțional, partidul oligarhului fugar Ilan Șor nu va putea participa la acest scrutin. Liderii partidelor pro-europene extraparlamentare susțin că, după ce a fost scos în afara legii, Partidul Șor s-a regrupat și s-a activizat în teritoriu și se plâng că nu pot face față „competiției inegale” cu finanțări ilegale de milioane de dolari.
După trei luni de la alegerile guvernatorului Găgăuziei, plaiul de vis promis de Ilan Șor riscă să se transforme într-o banală zonă conflictuală, iar problema principală rezidă din starea de fapt a societății moldovenești, notează Victor Pelin în editorialul său de pe ipn.md. El observă că Găgăuzia a devenit fieful unui personaj criminal abia după ce această cale a fost parcursă de raioanele Orhei și Taraclia, iar municipiul Bălți a fost la un pas de a deveni și el. Potrivit rezultatelor alegerilor precedente și a sondajelor de opinie, Ilan Șor și gruparea sa criminală are sute de mii de susținători. Recentele alegeri din Găgăuzia, urmate de criza politică regională, sunt doar un revelator al gradului decăderii morale a societății moldovenești, oricare at fi cauzele acestei decăderi – sărăcia cronică; criza recentă a securității regionale; proasta guvernarea la nivel central, concluzionează comentatorul.
Un jurnalist care a lucrat la televiziunile lui Plahotniuc și Dodon, iar acum este angajat la televiziuni afiliate lui Șor, a devenit liderul partidului „ȘANSĂ”, care a împânzit țara și rețelele sociale cu panouri publicitare, anunță Ziarul de Gardă. Informația că Alexei Lungu a devenit președintele formațiunii nu a fost făcută publică nici de el, nici de partid, dar se regăsește pe site-ul Agenției Servicii Publice. După declararea neconstituționalității Partidului Șor, în locul său a apărut o altă formațiune politică, cu același nume – Blocul Ș.O.R., format din două partide necunoscute până atunci: Partidul Moldovenesc „Ai Noștri” și Partidul Politic „Forța de Alternativă și de Salvare a Moldovei”. Între timp, partidul „Ai noștri” a fost redenumit în Partidul Politic „ȘANSĂ”, iar în mai puțin de două săptămâni, la cârma partidului s-au succedat doi lideri. Contactat de jurnaliști noul lider al formațiunii a evitat deocamdată să comenteze.
În 2023, veniturile cetățenilor Republicii Moldova sunt în creștere, nu însă și puterea de cumpărare, informează TVR Moldova cu referire la o analiză a experților IDIS „Viitorul” care arată că inflația și scumpirea produselor de bază au tras în jos nivelul de trai. Deși salariile au crescut, veniturile raportate la cheltuieli au scăzut, în medie, cu aproape 6%. Inflația din ultimii 2 ani a păpat banii și în realitatea oamenii anul acesta vor putea să cumpere mai puțin decât au cumpărat în 2021, explică economistul Veaceslav Ioniță. Prognozele expertului sunt optimiste. El anticipează o scădere de prețuri la produsele alimentare și o inflație de sub 10%, adică de o singură cifră, care se vor face resimțite în câteva luni.
Rușii încep să simtă războiul pe propria piele, scrie analistul politic Laurențiu Pleșca în editorialul său de pe agora.md. Sunetul alertei de război în mai multe regiuni ale Rusiei, inclusiv la Moscova, a spulberat percepția cetățenilor ruși că războiul se desfășoară pe un teritoriu îndepărtat. În sfârșit, contra-ofensiva ucraineană începe să arate unele rezultate palpabile. Pe lângă avansarea ucrainenilor pe linia frontului, Rusia este lovită, din ce în ce mai des, și în spatele propriilor linii, în obiective de infrastructură strategice pentru logistica de război. Scopul operațiunilor concentrate la Marea Neagră este slăbirea Forțelor Navale Ruse și asigurarea unei poziții dominante într-o eventuală renegociere cu Rusia a acordului grânelor ucrainene.
Pe final, răsfoim presa locală. Ziarul Observatorul de Nord din Soroca publică un reportaj despre cum pietrarii din Cosăuți, care au dus faima Republicii Moldova în lume, îmbină tradiția cu tehnologia. Pentru a rămâne competitivi pe piață, cioplitorii în piatră se confruntă cu provocarea de a-și moderniza meșteșugul. Fiii celor care au cioplit doar cu dalta și ciocanul, astăzi, abordează noile tehnologii. Și dacă altă dată din ateliere răzbătea sunetul cioc – cioc, acum sunetul ascuți al frezelor automatizate pune stăpânire pe întreaga vale. Totuși, meșterii nu uită de valorile tradiționale ale meșteșugului lor și încearcă să găsească echilibrul între inovație și păstrarea tradițiilor. Lucrările lor înfrumusețează nu doar satele din jurul Sorocii, dar au ajuns să călătorească dincolo de hotarele țării, inclusiv în România și Lituania.
