Revista presei: Progresele din domeniul justiției
Progresele „semnificative” în domeniul justiției, în pofida obstacolelor și evaluarea judecătorilor și procurorilor care devine incertă sunt printre subiectele presei, pe care le trece în revistă Alla Ceapai.
RFI România publică un interviu cu președinta Maia Sandu care își pune speranța într-o decizie pozitivă a instituțiilor și statelor europene privind inițierea negocierilor de aderare, dar precizează că deși sunt progrese, Republica Moldova mai are încă de lucru, în special pe reforma justiției și lupta împotriva corupției. Și în aceste domenii s-au înregistrat progrese, spune Sandu, însă lucrurile se întâmplă mai încet decât ne-am fi dorit din cauză rezistenței cu care ne confruntăm în sistem, precizează șefa statului. Ea face referință la două decizii recente ale justiției, despre care spune că trezesc suspiciuni și anume eliberarea fostului deputat democrat Andronachi și anularea deciziilor comisiei de evaluare. Aceste decizii confirmă faptul că trebuie să curățăm sistemul de judecători și procurori corupți care iau decizii abuzive, care iau probabil decizii contra plată și dăunează luptei împotriva corupției, subliniază președinta.
Într-un amplu interviu pentru Radio Chișinău, Ambasadorul UE la Chișinău Jānis Mažeiks spune că decizia Curții Supreme de Justiție de a anula masiv deciziile comisiei pre-vetting îngreunează procesul de curățare a sistemului, dar întârzierea evaluării judecătorilor nu ar fi un motiv pentru amânarea deschiderii negocierilor de aderare. Procesul de evaluare a procurorilor și judecătorilor avansează, în pofida obstacolelor, dar este clar că în acest proces nu va fi un rezultat final până la sfârșitul anului și nici nu ne așteptăm la acest lucru, precizează diplomatul. El subliniază că, în general, în ultimul an, în domeniul justiției s-a făcut un progres semnificativ.
Într-o altă ordine de idei, Ambasadorul a declarat că UE a sugerat Guvernului și a Parlamentului Republicii Moldova să solicite opinia Comisiei de la Veneția la recenta decizie care interzice membrilor fostului Partid Șor, declarat neconstituțional, de a participa la următoarele alegeri. Această opinie este acum în așteptare, fiindcă a fost o decizie foarte recentă, dar este ceva ce noi urmărim ca să vedem dacă restricția este una care acoperă aceste categorii de persoane și să înțelegem dacă este o alegere corectă sau nu, a precizat Ambasadorul.
Unimedia.info îl citează pe expertul în justiție și drept al comunității WatchDog, Alexandru Bot, spunând că procesul de vetting al judecătorilor și procurorilor devine incert și va fi lungit la nesfârșit, după ce Parlamentul a reexaminat legea privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor pe care președinta Maia Sandu a refuzat să o promulge restituind-o Legislativului pentru modificări. În esență, aceasta complică și compromite întreg procesul de epurare a sistemului judecătoresc și cel al procurorilor, consideră expertul. El precizează că Parlamentul a permis Comisiei Vetting să conteste hotărârile CSM dacă acestea îi vor ignora „verdictul”. În plus, Comisia va putea decide la propria discreție care dintre hotărârile judecătorești, relevante evaluării, să le admită, și care nu. În rezultat, procesul de vetting va fi blocat de cererile continue în judecată, înaintate ba de candidații nemulțumiți de rezultat, ba de Comisie care va contesta hotărârile luate de CSM, anticipează expertul.
Newsmaker.md reține declarația ministrului de Externe Nicu Popescu, cea că Republica Moldova a analizat potențialele răspunsuri ale Rusiei după reducerea numărului de angajați ai ambasadei acesteia. Popescu a refuzat să speculeze care ar putea fi răspunsul Moscovei, dar a subliniat că Guvernul e axat în continuare pe integrarea Republicii Moldova în spațiul european, pe diversificarea surselor de energie și a piețelor de export și că va face aceste lucruri indiferent de opinia pozitivă sau negativă a unor state terțe. Ministrul a reiterat că la baza deciziei „logice” de a limita numărul de personal la ambasada Federației Ruse au stat informațiile că o parte substanțială a angajaților aveau alte activități decât diplomația, inclusiv activități care dăunau relației cu Republica Moldova. Totodată, au fost și acele tentative de destabilizare și ingerință în afacerile interne a Republicii Moldova din partea reprezentanților Federației Ruse.
Deschide.md îl citează pe comentatorul politic Anatol Țăranu explicând de ce Moscova nu se grăbește să vină cu măsuri de răspuns la decizia Chișinăului de a reduce numărul personalului diplomatic. Pentru că Rusia mai are foarte puține pârghii de a pedepsi Republica Moldova, spune Țăranu. Moscova singură și-a tăiat creanga pe care a stat tot acest timp, creanga de influență economică asupra Republicii Moldova. Dacă e vorba despre sancționarea muncitorilor moldoveni din Rusia, bățul e cu două capete, întrucât Moscova are nevoie de migranți, de brațe de muncă. Țăranu admite că autoritățile de la Chișinău au coordonat decizia de a reduce numărul diplomaților ruși cu partenerii externi, iar asta ar însemna că s-au coordonat inclusiv consecințele economice și de altă natură. Republica Moldova nu e singură în fața acestui conflict cu Rusia, spune analistul. Potrivit lui, relațiile moldo-ruse sunt la cel mai jos nivel, însă asta nu înseamnă că autoritățile de la Chișinău duc responsabilitatea pentru asta, întrucât, în linii mari, Moscova e cea care a adus relațiile la acest nivel.
Gazeta de Chișinău îl citează pe europarlamentarul Siegfrien Mureșan spunând că este binevenită și așteptată decizia Comisiei Europene de a redirecționa către Ucraina și Republica Moldova 135 de milioane de euro din fondurile europene suspendate pentru Rusia și Belarus. Cum Ucraina și Republica Moldova sunt statele care au cel mai mult de suferit din cauza războiul de la granițele Uniunii Europene, este firesc ca acești bani să fie redirecționați acum către proiecte de întărire a cooperării dintre regiunile UE și cele două țări, spune Mureșan. Banii vor putea finanța proiecte precum dezvoltarea unor legături de transport transfrontalier, îmbunătățirea serviciilor de sănătate, proiecte de educație și cercetare, scheme de incluziune socială sau cunoscutele „coridoare de solidaritate” prin care UE ajută Ucraina să-și transporte cerealele spre țările care au nevoie. Sprijinirea Ucrainei și Republicii Moldova este esențială pentru a asigura stabilitatea la granițele Uniunii Europene.
Moldpres.md relatează că în satul Telița, din raionul Anenii Noi, unde fiecare al treilea locuitor are bicicletă, a fost amenajată o pistă pentru bicicliști și au fost construite trotuare moderne. Inițiativa a fost implementată prin programul „Satul European” cu investiții totale de 4,6 milioane de lei. Pista pentru bicicliști va facilita legăturile dintre diferitele zone ale localității. Totodată, pe o stradă din localitate au fost construite trotuare moderne și stații pentru transportul public, asigurând accesul sigur la instituțiile educaționale și la alte puncte importante din comunitate. Primara din Telița, Rodica Rusu, observă că tot mai mulți săteni renunță la automobil, în favoarea bicicletei demonstrând astfel că schimbarea este posibilă și că fiecare pas contează în construirea unui viitor sustenabil și mai ecologic.
Infoprut.ro informează că preoții din Republica Moldova vor avea libertatea să treacă sub jurisdicția Mitropoliei Basarabiei, după ce Curtea de Apel Chișinău a anulat două contracte semnate la începutul anilor 2000 între Ministerul Culturii și Mitropolia Chișinăului și a Întregii Moldove care ar fi determinat mai mulți preoți să rămână sub jurisdicția Mitropoliei subordonată Moscovei. Parohul Bisericii „Sfânta Parascheva” din satul Ratuș, raionul Criuleni, susține că nicio oprire sau sancțiune a mitropolitului Vladimir nu mai este valabilă și că este neavenită. „A căzut sistemul dictatorial, rămân doar rămășițele acestei structuri necanonice”, mai afirmă parohul. Contractele, semnate încă pe timpul guvernării lui Vladimir Voronin, și anulate de Curtea de Apel vizau și dreptul de folosință asupra edificiilor de cult înscrise în Registrul monumentelor ocrotite de stat.
