Revista presei: Ajutorul financiar promis pentru agricultori; Interpretul Goran Bregović interzis în Republica Moldova
Promisul ajutor financiar de 200 de milioane de lei pentru agricultori, pe agenda Guvernului și interpretul Goran Bregović interzis în Republica Moldova încă din 2022 sunt printre subiectele presei, pe care le trece în revistă Alla Ceapai.
Ziarul Național publică precizarea Poliției de frontieră că interpretul Goran Bregović avea interdicție să intre în Republica Moldova încă din 2022, iar organizatorii festivalului la care urma să participe au fost informați despre aceasta. Comunicatul Poliției de frontieră nu motivează interdicția, doar precizează că în ultimele 24 de ore, de la frontieră au fost întorși în total 29 de cetățeni străini, în baza analizei de risc și informațiilor obținute de la SIS și parteneri internaționali. În articol se spune că interpretul sârb, Goran Bregović, este un susținător al invaziei ruse din Ucraina, și urma să cânte la festivalul de la Orheiul Vechi pe aceeași scenă cu „Kalush Orchestra”, reprezentanții Ucrainei care au câștigat Eurovisionul în 2022.
Jurnal.md inserează comentariul jurnalistului Alex Cozer despre interdicția aplicată interpretului sârb. Acesta laudă autoritățile moldovene și își exprimă speranța că va fi o lecție pentru oricine se mai gândește că în 2023 poți să justifici și să încurajezi crima și distrugerea unei țări, fără a suporta consecințele de rigoare. Indivizii care justifică crima, violul, barbaria, genocidul, atrocitățile nu au ce căuta în lumea civilizată sau în locurile care măcar aspiră la libertate și democrație, mai ales în Republica Moldova care rămânem atât de vulnerabilă în fața agresiunii rusești, notează jurnalistul.
Europa Liberă informează că, pe fundalul nemulțumirilor agricultorilor, Guvernul urmează să aprobe azi alocarea a 200 de milioane de lei din fondul de rezervă pentru fermierii afectați de crize, bani promiși încă la sfârșitul lunii iunie, după mai multe proteste ale agricultorilor. Potrivit proiectului, ajutorul financiar ar urma să ajungă la fermierii mici și micro și doar pentru culturile de primă grupă, care au influență la formarea listei de produse social importante. Autoritățile cred că astfel ar facilita situația financiară precară și nu ar admite intrarea în insolvabilitate a circa 3000 de fermieri. Relația guvernului cu agricultorii rămâne tensionată. Asociația „Forța Fermierilor”, care a protestat de câteva ori în această vară, așteaptă o întrevedere cu premierul Dorin Recean, după discuții fără rezultate cu ministrul Agriculturii, Vladimir Bolea, purtate la sfârșitul săptămânii trecute.
În corespondența sa pentru dw.com, scriitorul Vitalie Ciobanu notează că a urmărit cu un sentiment de irealitate plecarea pretinșilor diplomați ruși, în urma deciziei autorităților moldovene de a aplica paritatea diplomatică, pentru că rușii în general nu pleacă, rușii vin și rămân. Mai degrabă fugi tu de răul lor, îți iei lumea în cap sau înveți să conviețuiești cu ei de pe poziția de națiune subalternă, precizează scriitorul care le urează drum bun și cărare bătută celor 45 de angajați ai Ambasadei Ruse, acuzați de acțiuni de spionaj și destabilizare, care au părăsit Republica Moldova, pe 14. Și dacă nu agenții ruși, poate copiii sau nepoții lor vor înțelege răul pe care l-au făcut părinții și buneii lor, și li se va face rușine.
În editorialul său din Ziarul de Gardă, Aneta Grosu scrie despre numărul mare de partide - 60, potrivit CEC, care pot participa la apropiatul scrutin local. În lista CEC descoperim nu doar formațiuni anonime, dar și partide cu imaginea greu afectată din cauza unor lideri certați cu legea, a unor lideri fugari sau a unor figuranți în dosare de corupție, observă jurnalista. Ea crede că noul Cod electoral trebuia să prevadă că la alegeri nu pot participa formațiuni înregistrate peste noapte sau cele care „renasc” pe fundamentul unor partide create apriori ca „rezerve” în cazul interzicerii activității altor partide, precum cel al lui Șor. În condițiile avalanșei de partide devine și mai dificil procesul de combatere a corupției politice și a spălării de bani în campaniile electorale. Pe lângă numărul extrem de mare de partide, concurenții electorali nu vor mai trebui să prezinte certificate de integritate pentru înregistrarea în cursă, ci doar o declarație pe proprie răspundere, care nu este decât o altă poartă pentru corupție spălare de bani în electorală.
Editorialistul Gazetei de Chișinău, Mircea V Ciobanu, evocă trei evenimente cu consecințe triste în istoria noastră: semnarea pactului Ribbentrop-Molotov, la 27 august 1939, protocolul secret al căruia prevedea viitoarea ocupare a Basarabiei de către sovietici; formarea RSS Moldovenești la 2 august 1940; apoi, peste încă patru ani, reocuparea acestui ținut de armata roșie. Niciuna dintre aceste date nu încheie definitiv o fază a istoriei. Exact așa cum declararea independenței Republicii Moldova nu pune un punct definitiv unui jaf al teritoriului românesc. Doar că trecutul trebuie cunoscut nu pentru lamentări, isterii revanșarde, sau pentru a pune în evidență „eroismul strămoșilor” și „mișelia prezentului”. Trecutul trebuie cunoscut și trebuie asumat. Iar marea problemă e să trăiești realismul deloc eroic al prezentului.
Radio Chișinău relatează că un monument al Reginei Maria a României, va fi instalat la Chișinău, în fața Liceului „Gheorghe Asachi”, instituție în care, în perioada interbelică, a activat Liceul de Fete „Regina Maria”. Este prima tentativă de a instala în orașul Chișinău un astfel de monument, care va fi de importanță națională, spune profesoara de istorie, Lucia Argint. Ea amintește că Regina Maria a avut un rol deosebit în istoria Basarabiei și că a vizitat Chișinăul de trei ori, lăsând nu doar amintiri, ci și lucruri practice, inclusiv susținere financiară pentru unele societăți culturale, instituții de caritate și aziluri pentru copii și bătrâni. Dezvoltarea activității Crucii Roșii se datorează tot Reginei Maria, spune profesoara. În perioada Primului Război Mondial, Regina Maria a devenit un ambasador și promotor al ideii unionismului în Europa occidentală, mai amintește ea.
Agrobiznes.md informează că micii producători de vinuri din Republica Moldova gestionează în jur de 450 ha de viță de vie, produc anual 1 milion de sticle anual și exportă în 25 de țări. Datele aparțin Asociației Micilor Producători de Vinuri, înființată în 2010 de 9 vinificatori și care numără în prezent circa 60 de membri. Aportul micilor producători de vinuri este unul prețios, spune secretarul de stat Andrian Digolean. El observă că vinurile din Republica Moldova au revoluționat în ultimii ani, trecând de la vinuri exportate în vrac la cele de calitate, dezvoltând Indicații Geografice Protejate, soiuri autohtone și noi stiluri de vinuri apreciate cu mii de medalii. Ministerul va susține în continuare dezvoltarea micilor producători de vinuri prin politicile de subvenționare, promite oficialul.
