Partidul Regiunilor din Moldova, condus de cercetatul penal Alexandr Kalinin, riscă dizolvarea

Partidul Regiunilor din Moldova ar putea fi dizolvat. O decizie în acest sens a fost pronunțată joi de Judecătoria Bălți, sediul Central. Instanța a admis cererea de chemare în judecată depusă de către Ministerul Justiției la 1 aprilie curent, la solicitarea Comisiei Electorale Centrale (CEC).

Evghenia Guțul rămâne în arest la domiciliu după decizia Curții de Apel

Bașcana Găgăuziei, Evghenia Guțul, rămâne în arest la domiciliu. O decizie în acest sens a fost luată astăzi, 17 aprilie, de magistrații de la Curtea de Apel, care au respins cererea procurorilor privind plasarea acesteia în arest preventiv și demersul avocaților de eliberare a acesteia din arest la domiciliu.

Reacția ministrei Justiției la acuzațiile Veronicăi Dragalin privind „șantajul asupra judecătorilor”

Fosta șefă a Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin, ar fi putut sesiza autoritățile competente cu privire la presupusele cazuri de șantaj și presiuni încă din perioada în care exercita funcția, susține ministra Justiției, Veronica Mihailov-Moraru. Reacția vine după acuzațiile lansate de Dragalin, potrivit cărora foști oficiali din domeniul justiției ar fi colectat informații compromițătoare despre magistrați, pentru a-i constrânge să acționeze într-un anumit mod.

CSM respinge raportul Vetting pentru Angela Braga, magistrată suspendată și cercetată penal

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a respins, cu 10 voturi „pentru”, raportul pozitiv al Comisiei Vetting în privința judecătoarei Angela Braga de la Curtea de Apel Chișinău – Centru. Decizia a fost luată în cadrul ședinței de miercuri, 16 aprilie, iar conform legislației în vigoare, magistrata urmează să fie reevaluată o singură dată.

Replici la Comrat, după decizia Curții Constituționale privind numirea procurorului-șef al UTAG

Decizia recentă a Curții Constituționale, potrivit căreia procurorul autonomiei nu mai poate fi numit de Adunarea Populară a stârnit reacții negative la Comrat. Legislativul regional s-a întrunit într-o ședință extraordinară, în care, după mai multe ore de dezbateri și schimburi de replici, aleșii locali au decis să se așeze la masa de discuții cu responsabilii de la Chișinău.

Peste 6.000 de persoane, sancționate pentru corupere electorală. Poliția continuă documentarea cazurilor

Peste 6.000 de persoane au fost deja sancționate contravențional pentru implicare în schema de corupere electorală și influențare a alegerilor și referendumului din 2024. Potrivit șefului Inspectoratului General al Poliției, Viorel Cernăuțeanu, acestea fac parte dintr-un grup de peste 140.000 de persoane vizate inițial în cadrul unor cauze penale.

Președintele CSM: Modul de creare a Curții Anticorupție va fi decis de politic. Societatea așteaptă rezultate

Societatea așteaptă rezultate în examinarea dosarelor de corupție aici și acum, iar noi trebuie să ne asigurăm că facem tot posibilul pentru ca această categorie de dosare să fie examinată cât mai rapid. Declarația a fost făcută de către președintele Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) în cadrul emisiunii „Pe Față” de la Moldova 1. Șeful CSM s-a referit la importanța activității cât mai eficiente a unei instanțe de judecată specializată în examinarea cazurilor de corupție, în special a celor de rezonanță.

„Justiția trebuie să fie unitară” vs „Am fost excluși fără să fim audiați”: Reacții împărțite după decizia CC privind numirea procurorului-șef al UTAG

Decizia Curții Constituționale de a declara neconstituțională implicarea Adunării Populare a Găgăuziei (APG) în numirea procurorului-șef al autonomiei a generat reacții divergente. Hotărârea, salutată de experți, este privită cu reticență de liderii politici găgăuzi, care acuză excluderea lor din dezbateri și avertizează privind unele consecințe negative asupra autonomiei regiunii. În replică, juriștii afirmă că justiția nu poate fi supusă controlului politic local și trebuie să urmeze reguli uniforme pe întreg teritoriul țării.

Curtea Constituțională a declarat neconstituțională procedura de numire a procurorului-șef din autonomia găgăuză

Judecătorii Curții Constituționale (CC) au declarat neconstituțională prevederea legală care permitea Adunării Populare a Găgăuziei să propună un candidat pentru funcția de procuror-șef al autonomiei. Decizia vine în urma sesizării depuse de procurorul general, Ion Munteanu, la sfârșitul lunii ianuarie. Acesta a susținut că prerogativa forului legislativ local intră în contradicție cu Constituția Republicii Moldova, care consfințește caracterul unitar și indivizibil al statului.

Maia Sandu afirmă că reforma justiției este în mare parte realizată, dar critică lipsa progreselor la Procuratura Anticorupție

Cea mai mare parte a reformei justiției a fost deja realizată. Majoritatea judecătorilor au trecut prin procesul de evaluare a integrității etice și financiare, iar acum ar trebui să se vadă și rezultatele muncii lor, a declarat președinta Maia Sandu, într-un nou episod al propriului podcast.

Pe urmele fostului lider interlop Iurie Radulov: Instanța a dispus reîncarcerarea acestuia

Curtea de Apel Nord a casat decizia Judecătoriei Orhei prin care Iurie Radulov, condamnat la detenție pe viață pentru mai multe crime la comandă, a fost eliberat condiționat înainte de termen. Instanța de apel a dispus reîncarcerarea lui, însă nu este clar când acest lucru s-ar putea întâmpla, în contextul în care Radulov a părăsit teritoriul Republicii Moldova la scurt timp după eliberare.

Parlamentul a modificat Legea Curții Constituționale. Experții atrag atenția asupra criteriului de inadmisibilitate

Curtea Constituțională va putea respinge o sesizare fără să o examineze în fond, printr-o decizie motivată care va avea forță juridică deplină. Acest mecanism, numit „inadmisibilitate”, deși existent în practica actuală a Curții, a fost pe deplin oficializat prin noua lege adoptată recent de Parlament. Autoritățile justifică modificările prin nevoia de a eficientiza activitatea instanței constituționale, însă mai mulți experți atrag atenția că această schimbare poate limita accesul real la justiția constituțională și poate genera efecte juridice majore fără o judecată publică.