Revista presei: Opinii divergente la una din prevederile reexaminatei legi privind vetting-ul; O actriță acuză un regizor de hărțuire sexuală
Opinii divergente despre evaluările externe în justiție și într-o premieră pentru lumea teatrală din Republica Moldova, o actriță acuză un regizor de hărțuire sexuală sunt printre subiectele presei, pe care le trece în revistă Alla Ceapai.
Ziarul de Gardă inserează opinii divergente la una din prevederile reexaminatei legi privind vetting-ul, adică evaluarea externă a procurorilor și judecătorilor, potrivit căreia comisiile de evaluare vor lua în considerare hotărârile judecătorești irevocabile, cu excepția celor care sunt considerate arbitrare sau vădit nerezonabile. Juristul Maxim Macovei susține că e cea mai mare rușine juridică din istoria Republicii Moldova și se întreabă ce facem cu articolul din Constituție care prevede obligativitatea respectării deciziilor definitive ale instanțelor judecătorești. Juristul Nicolae Eșanu opinează că prin această nouă aberație juridică se încalcă nu doar principiile dreptului, dar și regulile logicii elementare. În replică, președinta Comisiei juridice Oleasea Stamate spune că e nevoie de câteva condiții întrunite simultan pentru ca Comisia Vetting să califice că o decizie este arbitrară și anume dacă încalcă normele imperative ale legii și dacă CtEDO s-ar fi expus într-un caz similar că este o hotărâre arbitrară. Ea respinge că prevederea respectivă ar fi în contradicție cu Legea Supremă.
Agenția de presă IPN o citează pe șefa Procuraturii Anticorupție Veronica Dragalin declarând cu referire la anularea de către Curtea Supremă de Justiție a celor 21 de decizii ale comisiei pre-vetting de nepromovare a candidaților la funcția de membru CSM și CSP că, într-un stat de drept, deciziile irevocabile ale justiției trebuie respectate și aplicate. Declarațiile Veronicăi Dragalin sunt în disonanță cu cele ale reprezentanților guvernării. După deciziile CSJ de anulare a hotărârilor comisiei pre-vetting, premierul Dorin Recean i-a numit pe judecătorii CSJ drept „minoritate coruptă”, iar președinta Maia Sandu a calificat deciziile CSJ drept „ilegale”. Comentând această divergență de opinii, Veronica Dragalin a subliniat că Procuratura Anticorupție este o entitate separată, independentă de celelalte puteri ale statului și care poate avea viziuni diferite față de cele ale guvernării. „Noi lucrăm în sistemul de justiție și dacă legea ne permite să contestăm o decizie pe care o considerăm incorectă, o contestăm, dar dacă am epuizat toate căile și am ajuns la o decizie irevocabilă, atunci suntem obligați s-o respectăm. Altfel nu trăim într-un stat de drept”, precizează Dragalin.
Europa Liberă dezvăluie și investighează un prim caz în lumea teatrală din Republica Moldova în care o actriță rupe tăcerea după un an și acuză un regizor de hărțuire sexuală. Actrița descrie cele întâmplate, povestește că inițial a preferat să tăinuiască incidentul din prima repetiție individuală, dar pentru că nu a fost singurul a depus o plângere la directorul teatrului. Cel din urmă spune că a primit nu una, ci două plângeri de hărțuire sexuală împotriva regizorului de origine lituaniană, care respinge orice acuzație de hărțuire care i se aduce în Republica Moldova, acesta fiind condamnat deja pentru un asemenea delict în țara lui, printr-o decizie de judecată definitivă. Acesta a lucrat în ultimul un an și jumătate în câteva teatre moldovene, adunând în jurul lui mai multe reclamații pe diverse abuzuri, pe care el le neagă. Ministerul Culturii susține că a informat Procuratura Generală în legătură cu toate plângerile împotriva regizorului.
Comentând pe agora.md acest caz, editorialista Diana Guja constată că mișcarea împotriva violenței și hărțuirii sexuale vine în Republica Moldova cu viteza melcului rătăcit. Puținele cazuri care apar în vizorul public nu se transformă în scandaluri de proporții și nu țin atenția asupra lor mult timp. Încă nicio carieră strălucită n-a fost ruinată și nicio reputație impecabilă - reconsiderată, în urma vreunui caz de hărțuire sexuală care a avut loc în țară. De regulă, efectele sunt inverse. Victimele sunt cele care se aleg cu cioburi și din carieră, și din reputație. Și poate chiar cu câte un proces în instanță pentru defăimare. Cazul actriței agresate sexual de regizorul lituanian este încă unul de acest fel, deși primul din mediul teatral despre care se vorbește deschis. Cuvântul femeii încă nu a ajuns să cântărească atât de mult în societatea noastră, încât să poată declanșa o furtună acolo unde sexul e în continuare folosit ca armă, pomană și pedeapsă, notează activista.
Radio Moldova relatează că la 32 de ani de independență, Republica Moldova rămâne un stat divizat, cu o regiune secesionistă în Est, cu trupe armate și muniții militare străine pe teritoriul său. Fostul vicepremier pentru Reintegrare Alexandru Flenchea spune că moldovenii au tendința să subestimeze realizările înregistrate pe Dosarul transnistrean timp de 32 de ani, întrucât s-a reușit mult mai mult decât doar păstrarea păcii. Expertul în securitate a subliniat că un rezultat remarcabil este integrarea economică și legalizarea afacerilor din stânga Nistrului la nivel național, fapt care nu se atestă în nicio altă țară cu astfel de conflicte. Potrivit expertului, cele mai mari provocări rămân a fi pe dimensiunea de securitate, inclusiv militară. Economica.md publică o analiză semnată de doctorul în economie Mihai Roșcovan care observă că Republica Moldova intră într-un nou ciclu electoral cu o administrație publică locală nereformată și amintește că reforma administrației publice centrale și locale este una din condiție de aderare la UE. Potrivit autorului, dincolo de ratingurile partidelor, alegerile locale din toamnă vor evalua gradul de susținere a politicilor guvernării PAS de către populație, inclusiv reforma administrației publice, care include și procesul de amalgamare a localităților, și care fiind prevăzută până în 2030 ar putea fi zădărnicită dacă viitoarele alegeri parlamentare vor fi câștigate de partidele de orientare pro-estică. Expertul anticipează o toamnă fierbinte a luptelor interpartinice pentru viitorul Republicii Moldova care se vor da și în afara Chișinăului, iar pe acest fundal va fi greu de făcut reforme, fără de care însă nu vor fi nici vremuri bune. Deschide.md titrează că așa zisele autorități transnistrene continuă să pună bețe în roate școlilor cu predare în limba română din stânga Nistrului. Mai multe probleme au fost depistate în cadrul unor inspecții comune organizate de Biroul de reintegrare la 5 din cele 8 instituții de învățământ cu predare în română, care închiriază clădiri în regiunea transnistreană. Bunăoară, pe teritoriul Gimnaziul Roghi persistă riscul real a unor surpări de pământ, Tiraspolul refuzând din motive politice să efectueze lucrări de reparație a unor drumuri de pe platoul Cocieri, unul dintre care fiind chiar în fața Gimnaziului. Iar Liceul Teoretic „Lucian Blaga” din Tiraspol, rămâne în continuare fără sală de sport, în pofida solicitărilor repetate de implicare a exponenților de la Tiraspol pentru a identifica o soluție optimă în interesul copiilor. Cu referire la cele 5 instituții per ansamblu Biroul de reintegrare constată că lipsa sediilor proprii creează un mediu educațional mai puțin predictibil și generează o serie de dificultăți pentru aceste instituții de învățământ.
Mold-street.com informează că, după alocarea ajutoarelor de 200 de milioane de lei fermierilor afectați de crize, fondul de rezerve al Guvernului rămâne practic fără resurse. Din totalul de jumătate de miliard de lei prevăzut pentru acest an, în primele șapte luni au fost repartizate din fondul de rezervă circa 277 de milioane de lei. dacă adăugăm și suma alocată fermierilor, atunci în rezerva executivului rămân mai puțin de 23 de milioane de lei. Ce-i drept din toate sumele alocate până acum, au fost cheltuite doar o treime. Mai mult de jumătate din suma repartizată din fondul de rezervă a fost destinată pentru completarea rezervelor de stat cu cantitatea de păcură. Guvernul mai dispune și de fondul de intervenție, în care a fost prevăzută suma de 540 milioane lei, mai mult de jumătate fiind repartizate, în mare parte pentru compensarea prețului la gazele naturale furnizate consumatorilor non-casnici.
Postul TV Nord din Bălți relatează că participarea egală a femeilor și bărbaților în politică inclusiv la nivel local este o condiție importantă pentru o democrație eficace și o bună guvernare. Printre beneficii, spun experții, se numără o guvernare favorabilă incluziunii, societăți mai echitabile, niveluri de trai mai ridicate, evoluția pozitivă în educație, sănătate și infrastructură, precum și o reducere a corupției politice. Chiar și așa, ponderea bărbaților conducători de toate nivelurile continuă să fie mai mare decât cea a femeilor. Potrivit rezultatelor ultimelor alegeri locale din Republica Moldova, în prezent aproape 22% din numărul total al primarilor aleși sunt femei. În rândul consilierilor raionali și locali ponderea femeilor e de 27%, respectiv 36%. În Parlament, situația e mai bună, cota de reprezentare a femeilor e de 38,6% și este peste cea medie europeană.
