Realizările, restanțele și aspirațiile Republicii Moldova la 32 de ani de independență: Dezvoltarea economică în urma crizelor multiple
Cei 32 de ani de independență ai Republicii Moldova au fost marcați de mai multe provocări economice. Acestea au fost influențate atât de politica internă a țării, cât și de crizele economice externe. Astfel, Republica Moldova a traversat un drum plin de dificultăți, în care eșecurile au fost mai vizibile și mai tangibile decât reușitele. Odată cu renunțarea la regimul politic totalitar și la economia planificată, Republica Moldova s-a angajat să creeze un nou sistem sociopolitic, bazat pe principii democratice, și să construiască o economie de piață.
Astfel, la 27 august 1991, țara noastră, care a devenit stat independent, a fost pusă în fața situației de a-și revizui, practic, peste noapte și sistemul economic.
În primii 10 ani de la dobândirea independenței, Republica Moldova s-a confruntat cu o scădere semnificativă a activității economice. Produsul Intern Brut a înregistrat o reducere de aproape trei ori față de nivelul anterior.
Un impact major a fost resimțit și în urma crizei economice din Rusia din 1998, asta din motiv că mulți ani de la proclamarea independenței țara noastră rămânea dependentă de Federația Rusă, care era cel mai important partener comercial, spune economistul Viorel Gîrbu.
Evenimente precum criza globală din 2009, criza bancară din 2015 și, mai recent, pandemia și războiul din Ucraina au continuat să submineze economia țării.
„În anul 2010, până la venirea forțelor declarate pro-europene, perspectivele de atingere a unei standard mediu de viață egal cu media Uniunii Europene era de ordinul a 50 de ani. Acum, noi suntem la o distanță de 65-70 de ani față de media dezvoltării economice pentru Uniunea Europeană. Din 2016 , noi cam suntem tot timpul în crize. Totuși, sunt anumiți ani așa cum a fost anul 2021, atunci a fost creștere economică, dar a fost deci creștere economică în bază unei scăderi masive de produs în perioada anterioară în pe durata crizei mici epidemiologi. Din 2016, după criza bancară noi suntem în criză, criză economică, criză sanitară, criză inflaționistă”, punctează Viorel Gîrbu.
Totuși, chiar și în mijlocul acestor crize, pot apărea oportunități. Un exemplu concret este reprezentat de anii 2000, când economia națională a fost afectată de embargourile impuse de Federația Rusă asupra produselor agroalimentare și vinicole autohtone. Pe termen mediu, aceste restricții au avut și efecte pozitive, stimulând o reorientare și diversificare a exporturilor naționale pe piața europeană.
Același lucru s-a întâmplat și atunci când Republica Moldova s-a confruntat cu criza energetică. Experiența dată a făcut ca autoritățile noastre să caute alte piețe, de unde pot fi cumprate gazele naturale, a învățat să facă stocuri și să gestioneze mai eficient banii publici.
Scăderea dramatică a populației, a salariilor și pensiilor, creșterea, pe de altă parte, a veniturilor și averii moldovenilor, a volumului producției industriale și agricole, sporirea duratei de viață și apariția de noi ramuri în economie, sunt câteva lucruri care au marcat și schimbat Republica Moldova în cei 32 de ani de independență, punctează expertul în politici economice, Veaceslav Ioniță.
„Anul acesta prima dată pensia va depăși nivelul de 1991, deci în 91 calculat la ziua de astăzi pensia era cam 3 200 de lei. Pensia medie în banii de azi. În prezent noi am ajuns în sectorul IT ca salariul mediu pe economie să fie de 2.000 dolari, iar în acest an va fi 2300. În agricultură avem o schimbare promițătoare, productivitatea muncii în agricultură în special în ultimii 10 ani de zile a crescut considerabil, s-a făcut investiții, s-au cumpărat utilaje, însă salariul până când rămâne în urmă. Salariul în agricultură până ce este cel mai mic”, a declarat Veaceslav Ioniță.
Expertul mai spune că cel mai mare potențial economic al țării noastre, unde trebuie să ne concentrăm eforturile în următorii ani, este sectorul agricol, care se dezvoltă, în opinia sa,mult prea lent pentru o țară agrară.
Potrivit ultimelor date prezentate de Biroul Național de Statistică, cea mai mare pondere a produselor moldovenești ajunge în țările din Uniunea Europeană. Totodată, România este principala destinație a exporturilor moldovenești, cu o cotă de peste 31 la sută din total, anul trecut depășind suma record de un miliard de euro. Urmează Ucraina, Germania și Italia.
