REVISTA PRESEI: Republica Moldova la 32 de ani de independență, Dmitri Konstantinov își rectifică declarațiile despre „Republica Găgăuză"
Dmitri Konstantinov își rectifică declarațiile despre „Republica Găgăuză”, Guvernul vrea să revină la reforma comasării școlilor mici și Republica Moldova la 32 de ani de independență - sunt printre subiectele pe care le-a reflectat presa.
TV8 informează că Președintele Adunării Populare a Găgăuziei, Dmitri Konstantinov, și-a rectificat propriile declarații despre posibila proclamare a „Republicii Găgăuze”. El spune că nu este adeptul creării unei asemenea republicii, dar admite că subiect ar putea fi ridicat la congresul deputaților autonomiei, din 9 septembrie, însă, în opinia sa, nu va fi susținut. Potrivit lui, Comratul nu vrem să se angajeze în separatism. Autonomia nu este una temporară și menține dialogul cu autoritățile centrale. „Avem o colaborare foarte bună cu vecinii noștri moldoveni”. Precizările lui Konstantinov vin la scurt timp după anunțul politicianului Liviu Vovc că l-a denunțat la PCCOCS pe motiv că acesta, în calitate de persoană publică, militează împotriva integrității teritoriale a Republicii Moldova, ceea ce cade sub incidența codului penal.
TVR Moldova rezumă o analiză semnată de economistul Veaceslav Ioniță despre 10 aspecte care descriu Republica Moldova la 32 de ani de la obținerea independenței. În cele peste trei decenii populația s-a redus cu 1,5 milioane, iar 1/3 este plecată. Nu există o altă țară care să înregistreze o migrația atât de masivă a populației, constată expertul. Numărul salariaților a scăzut aproape constant, s-a redus de trei ori și se apropie acum de cel al pensionarilor. În cei 32 de ani salariu mediu pe economie a crescut de 2,8 ori, iar pensia a rămas practic la nivelul celei din 1991. Produsul Intern Brut va ajunge abia în anul viitor la nivelul celui din 1991. În ce privește producția industrială, mai e nevoie de încă 50 de ani ca să ajungem la nivelul anului 1991. Republica Moldova fără o paradigmă de dezvoltare nu va schimba starea de lucruri, concluzionează economistul.
Gazeta de Chișinău publică opinii ale oamenilor de știință și de artă, politicieni, scriitori și ziariști despre cât de independentă este Republica Moldova. Acum avem de parcurs calea europeană pentru a obține independența la care visăm, spune academicianul Mihai Cimpoi. Pentru colonelul în rezervă Andrei Covrig piedicile în calea spre Europa rămân: inconsecvența în promovarea reformelor, conflictul transnistrean, armata rusă de ocupație și coloana a cincea. Independența Republicii Moldova este o aparență! Ne bucurăm că nu mai suntem cine am fost și ai cui am fost, atât, notează scriitoarea, Claudia Partole. Este o independență administrativă, dar nu decizională, rezumă scriitoarea Florentina Loredana Dalian. Potrivit politicianului Anatol Șalaru o așchie de țară nu va fi niciodată independentă. El optează pentru reunificarea cu România. Profesorul universitar Vlad Pâslaru consideră că adevărata independență politică Republica Moldova și-o construiește abia azi, când dispune și de o temelie social-politică reală, incluzând factori interni și externi, pentru a deveni cu adevărat independentă.
Într-un interviu pentru Europa Liberă, ministrul Educației, Dan Perciun, a anunțat că Guvernul își propune să revină la reforma comasării școlilor mici și că ministerul pregătește un program de stimulente atât pentru profesorii, cât și pentru copiii din localitățile care vor rămâne fără școală. Consultările privind comasarea școlilor mici ar putea începe la sfârșitul acestui an și vor implica directori, profesori, dar și părinți. Pentru anumite școli, din anumite raioane, o să punem la dispoziție opțiunea de a alege o școală din apropiere cu disponibilitatea de transport, a explicat ministrul. Pentru părinții care vor fi de acord cu propunerea ministerului autoritățile se gândesc la anumite alocații lunare sau la un prânz gratuit pentru copil. Iar profesorilor care vor fi nevoiți să se deplaseze la școlile din localitățile alăturate statul ar putea să le plătească o indemnizație de transport.
Într-un comentariu pentru Radio Moldova, fostul negociator șef pentru integrarea României în Uniunea Europeană, Vasile Pușcaș, apreciază că după obținerea statutului de țară candidată pentru aderare la Uniunea Europeană, Republica Moldova a obținut rezultate remarcabile în ceea ce privește îndeplinirea criteriilor pentru aderare. În opinia sa, cele 33 de capitole, care urmează să fie negociate, sunt interdependente. Toate capitolele sunt dificile, iar cele referitoare la pachetul justiție, statul de drept, piață internă, cadrul financiar, instrumente financiare sunt foarte dificile. Fiecare capitol este greu datorită faptului că ele sunt într-o interdependență totală și văzute în această interdependență se poate obține un rezultat pozitiv referitor la aderare, precizează Pușcaș.
Unimedia.info îl citează pe juristul Nicolae Eșanu calificând drept ilegale hotărârile Consiliului Superior al Magistraturii de a-i elibera pe Ion Guzun și Tamara Chișca-Doneva din funcția de judecători ai Curții Supreme de Justiție din data luării hotărârilor, dar nu din cea indicată în cererile de demisie ale celor doi magistrați. Eșanu precizează că CSM poate hotărî ca mandatul să înceteze și în alte condiții, inclusiv și la o altă dată, decât cea indicată în cererea de demisie, dar doar în cazul în care va invoca un temei legal pentru o asemenea decizie. A spune că mandatul încetează în baza cererii de demisie, adică în temeiul voinței persoanei care solicită demisia, dar în condiții care contravin voinței solicitantului este un nonsens juridic, explică Nicolae Eșanu.
ProTV Chișinău precizează că Tamara Chișca-Doneva solicita să-și încheie activitatea pe 14 august 2024, iar în cererea de demisie a lui Ion Guzun nu era indicată data de încetare a mandatului. Chișca-Doneva a făcut parte din completul de judecători care a luat decizia finală în dosarul Gemenii, în urma căreia statul a fost obligat de CtEDO să achite prejudicii de până la 3,6 milioane de lei. Anterior, magistrata a fost vizată într-un dosar de îmbogățire ilicită, dar a fost scoasa de sub urmărire penală. Chișca-Doneva și Guzun au făcut parte din completul de judecători care a dispus recent anularea a 21 de decizii ale Comisiei Pre-vetting în privința candidaților la funcția de membru al CSP și CSM. Cei doi au depus cereri de demisie la scurt timp de la notificarea care le-a fost expediată de Comisia de Vetting privind inițierea evaluării integrității. Valul de plecări din CSJ a început în februarie, când 20 de magistrați și-au anunțat demisia. Atunci, experții au calificat plecările drept un sabotaj al judecătorilor față de procesul de vetting.
Într-un articol de opinie pe ipn.md despre Republica Moldova și datoria nestinsă a Pactului sovieto-nazist, istoricul Anatol Țăranu notează că restabilirea unității naționale românești în frontierele statului român de până la 28 iunie 1940, poate să se producă prin metode perfect democratice, cu respectarea principiilor dreptului internațional în condițiile dominației identității românești în partea majoritară a societății moldovenești, societatea românească din dreapta Prutului fiind prin definiție pregătită pentru realizarea acestui scenariu. În această perspectivă, stingerea datoriei istorice provocată de Pactul sovieto-nazist din 1939 în raport cu poporul român de pe ambele maluri ale Prutului, ține cu preferință de succesul politicilor identitare promovate la Chișinău, unicele capabile să întrerupă tendința de stagnare și subdezvoltare pentru Republica Moldova.
Postul Studio-L din Căușeni relatează că deși au mai rămas doar câteva zile până la începutul noului an școlar, obișnuita atmosferă de agitație nu se face simțită. Tarabele cu rechizite școlare și uniforme își așteaptă cumpărătorii, iar localnicii par să nu se grăbească să-și achiziționeze cele necesare pentru noul an școlar. Cel mai prost chilipir din ultimii ani se plâng vânzătorii care s-au pregătit din timp de noul an de studii și riscă să rămână cu marfa nevândută. La rândul lor părinții afirmă că în acest an vor cumpăra treptat haine și rechizite, pentru că prețurile sunt mari, iar veniturile au scăzut.
*Autor: Alla Ceapai
