Revista presei: Gazprom, exclus din operarea rețelele de transport a gazelor din Republica Moldova
Gazprom exclus din operarea rețelele de transport a gazelor din Republica Moldova, sărăcia înăbușă avântul pro-european al moldovenilor și deschiderea negocierilor de aderare, între criteriile tehnice și cele politice sunt printre subiectele presei pe care le trece în revistă Alla Ceapai.
Jurnal.md informează că, pentru prima dată în istoria Republicii Moldova, rețelele de gaze nu mai sunt controlate de Gazprom și vor fi operate de către Vestmoldtransgaz, deținută de Transgaz România și BERD, care a semnat un contract de locațiune cu deținătoarea rețelei de transport, Moldovatransgaz, companie fiică a Moldovagaz. Dispare un monopolist de pe piața gazelor din Republica Moldova, care era Gazprom și care dicta prețurile, condițiile de livrare, transport și distribuție. Acum lucrurile ar urma să se simplifice, anticipează jurnalistul și comentatorul Ion Terguță. Pentru analistul Anatol Țăranu, apariția unui nou agent economic pe piața de gaze indiscutabil scade din presiunea Rusiei asupra Republicii Moldova. Gazul rusesc dintotdeauna a fost o armă politică în mâinile Kremlinului și mai puțin o armă economică, precizează Țăranu. El subliniază însă că Republica Moldova trebuie acum să caute resurse suplimentare pentru a asigura furnizarea de energie electrică, care la moment este produsă din gaze rusești relativ ieftine, iar lucrurile s-ar putea schimba.
În corespondența sa pentru dw.com, jurnalistul Vitalie Călugăreanu scrie că sărăcia înăbușă avântul pro-european al moldovenilor, cu referire la datele unui recent sondaj care scoate în evidență percepții geopolitice îngrijorătoare - numărul pro-europenilor scade, iar procentul celor care justifică războiul Rusiei contra Ucrainei crește. În ultimii doi ani, s-a lucrat metodic la polarizarea societății, iar rezultatele acestui război hibrid dus de Rusia în Republica Moldova se văd foarte clar în sondaj, notează jurnalistul. El observă că principala preocupare a celor intervievați nu este nici pe departe războiul de la hotar, ci sărăcia și prețurile mari, iar propaganda rusească, în continuare foarte influentă, a înăbușit argumentele guvernării despre consecințele dezastruoase pe care le-a generat războiul din Ucraina asupra economiei naționale. Pe fondul sărăciei exploatate propagandistic de forțele pro-ruse, numărul euroscepticilor a crescut. Totuși, partidul de guvernământ PAS și președinta Maia Sandu, care își concentrează eforturile pentru deschidere negocierilor de aderare la UE, se bucură în continuare de cea mai mare susținere din partea cetățenilor.
Într-o emisiune la Radio Chișinău, analistul politic Ion Tăbîrță opinează că decizia de deschidere a negocierilor de aderare a Republicii Moldova la UE oscilează între criteriile tehnice, implementarea reformelor și cel politic, conjunctură internațională favorabilă. Chișinău depune eforturi pentru îndeplinirea criteriilor tehnice, iar pentru a primi un vot favorabil trebuie să îndeplinească între 80 și 90 la sută dintre condiționalități. Progrese modeste se înregistrează în domeniul justiției și combaterii corupției, spune analistul precizând că problema cea mare este lipsa oricăror garanții că reforma justiției e una autentică. Guvernarea fie că nu a avut viziune, fie că nu a avut capacități, însă unele lucruri puteau fi făcute mult mai hotărât, afirmă Tăbîrță precizând că pentru a scăpa de persoane compromise din sistem ar fi fost necesar un act al lustrației în 2021 și atunci, probabil, rezistența internă nu ar fi fost atât de puternică.
Într-o emisiune la Vocea Basarabiei, fostul ministru al Justiției și președinte al Curții Constituționale Alexandru Tănase, la fel, atrage atenția asupra incoerenței reformei justiției și-i impută actualei guvernări PAS lipsa de viziune foarte clară asupra acestei reforme. O bună parte din ideologii reformei au început să lucreze pe acest domeniu fără a avea o expertiză elementară, crede Tănase. Dinamica reformei judiciare a fost împinsă din zona reformelor procedurale și structurale în nefericita idee de vetting, care era clar din start că nu va funcționa pentru că e nevoie de ani de zile să supui vetting-ului 500 de oameni. La moment nu există nici o claritate când va fi un CSM plenipotențiar, nemaivorbind de CSJ. Tănase mai observă că justiția, atât pe zona procuraturii, cât și pe cea a sistemului judecătoresc, este interimată, adică condusă de președinți, vicepreședinți interimari care pot doar administra procesele, nu și livra rezultate concrete.
Într-un editorial pe ipn.md, comentatorul Victor Pelin notează că scrutinul local general din 5 noiembrie 2023 este primul desfășurat sub auspiciile noului Cod electoral și că deocamdată iese la iveală problema nesoluționată a desemnării premature a candidaților. Observând că mai multe partide și-au desemnat sau anunțat, contrar calendarului electoral, candidații pentru funcția de primar general de Chișinău, comentatorul se întreabă dacă consiliile electorale de circumscripție vor înregistra sau nu acești candidați sau vor dispune convocarea repetată a organelor de conducere a partidelor pentru desemnarea regulamentară a candidaților. Victor Pelin propune să fie delimitate clar anunțarea potențialilor candidați la funcții elective, care poate fi făcută oricând pentru potolirea interesului public, și desemnarea oficială de către organele de conducere ale partidelor. Altminteri, este profanată norma legală, care impune termenele de desemnare a candidaților, conchide comentatorul.
Ziarul de Gardă rezumă o analiză semnată de expertul în relații internaționale și securitate Grigore Guzun, de la comunitatea WatchDog, care constată că dislocarea în Belarus a armelor nucleare tactice de către Federația Rusă nu reprezintă un risc direct la adresa securității Republicii Moldova din două motive: raza de acțiune limitată a armelor nucleare tactice care este de 500 de kilometri și distanța mare - de 900 de kilometri între Chișinău și locația focoaselor din Belarus - care poate crea o barieră fizică semnificativă. În cazul unui eventual incident, timpul necesar pentru pregătirea și lansarea focoaselor poate permite statelor învecinate să adopte măsuri preventive sau de răspuns, precizează expertul. El subliniază că transferul de arme nucleare din Rusia în Belarus nu schimbă semnificativ situația din regiune și nu agravează riscurile de securitate pentru Republica Moldova, iar tentativele de a semăna panică în legătură cu acest subiect doar fac jocul Rusiei și nu corespund realității.
Postul TV Nord din Bălți informează că urmărirea penală în cazul de aplicare a violenței față de copii la o grădiniță din Bălți ar putea fi reluată. Potrivit avocatul poporului pentru drepturile copilului, Vasile Coroi, urmează să fie transmis un demers către procurorul ierarhic superior, prin care va fi solicitată reluarea urmăririi penale. Clasarea cauzei penale pe motiv că nu ar exista circumstanțele unei infracțiuni a fost criticată și de Centrul Național de Prevenire a Abuzului față de Copii. Potrivit reprezentanților Centrului, concluziile rapoartelor de evaluare psihologică, care au stat la baza clasării urmăririi penale, au fost citate selectiv și interpretate eronat, acestea demonstrând de fapt actele de violență și că presiunile (strigăte, etichetări, injurii) din partea educatoarei și a ajutorului acesteia au avut un impact negativ asupra copiilor. Tolerarea impunității față de agresiunea verbală împotriva copiilor transmite un mesaj incorect în societate diminuând gravitatea fenomenului violenței față de copii și poate fi interpretat ca o justificare a violenței, mai constată experții.
Iar portalul nordnews.md, tot din Bălți, publică un reportaj despre cât de mult și ce citesc bălțenii. Aproape 20% din locuitorii orașului au permis de cititor la Biblioteca Municipală „Eugeniu Coșeriu”. Zilnic, biblioteca este vizitată de zeci sau chiar sute de oameni însetați de lectură. Directoarea bibliotecii, Ludmila Ouș, precizează că se citește mai puțin decât în anii 70-80, dar spune că literatura academică, cea din programul școlar și a instituțiilor superioare de învățământ rămâne încă foarte solicitată Iar tinerii preferă beletristică, literatură fantastică, literatură de dragoste și literatură cu caracter istoric. În librăriile din Bălți, cele mai citite cărți sunt cele despre psihologie, finanțe și auto-dezvoltare. Potrivit Biroului Național de Statistică, doar 7% dintre moldoveni citesc cu regularitate cărți. Moldovenii alocă în medie câte 17 minute pe zi pentru diverse forme de lectură, iar pentru cărți - doar patru minute pe zi.
