Revista presei: Beneficiile asocierii la inițiativa celor Trei Mări; Modelul neviabil de dezvoltare a autonomiei găgăuze propus de Șor
Afilierea politică a primarilor care au câștigat proiecte în cadrul programului „Satul European Expres”, beneficiile asocierii la inițiativa celor Trei Mări și modelul neviabil de dezvoltare a autonomiei Găgăuze propus de Șor – sunt printre subiectele presei pe care le trece în revistă Alla Ceapai.
TV8 relatează despre afilierea politică a primarilor care au câștigat proiecte în cadrul programului guvernamental „Satul European Expres, lansat cu exact jumătate de an înainte de alegerile locale și în timp ce majoritatea proiectelor din programul inițial „Satul European” încă nu sunt finalizate. Circa 80 la sută din primării au depus dosarele, în speranța că vor primi finanțare pentru infrastructura din localitate în cadrul programului, al cărui valoare totală e de cel mult 450 de mii de lei. Din cele 680 de dosare depuse, au primit undă verde doar 399. Analizând listele cu primăriile câștigătoare, jurnaliștii au constatat că 141 sunt conduse de primari care în 2019 au candidat din partea Blocului ACUM, format din PAS și Platforma DA. În raionul Cantemir, jurnaliștii au descoperit o situație de-a dreptul inedită. 9 din 13 proiecte au fost câștigate de edilii PAS, unul - de primarul Platformei DA, iar alte trei - de edili ai PSRM care în luna august au fost surprinși împărțind ziare ale PAS-ului.
TVR Moldova îl citează pe expertul Comunității WatchDog Andrei Curăraru enumerând beneficiile asocierii Republicii Moldova la Inițiativa celor Trei Mări. În primul rând este vorba despre diplomația economică. Republica Moldova are posibilitatea de a atrage mai multe investiții în cadrul acestei platforme. Mai important, la părerea expertului, este obținerea unei noi platforme de negociere bilaterală și multilaterală în contextul inițierii negocierilor cu UE, or această platformă regională reunește preponderent state din Uniunea Europeană. În plus, asocierea la această inițiativă confirmă că Republica Moldova devine tot mai europeană, își asumă responsabilități în cadrul platformelor de cooperare europene și dă dovadă de o maturitate politică, adică intră în clubul statelor democratice versus ceea ce a fost până acum: asociația pe CSI și mecanismul de asociere.
Radio Moldova îl citează, la același subiect, pe expertul de la București Robert Lupițu afirmând că acordarea Republicii Moldova a statutului de țară asociată la Inițiativa celor Trei Mări este încă un pas important pe calea integrării europene, îi permite includerea în proiecte majore de dezvoltare a infrastructurii și-i oferă o șansă foarte mare să se racordeze către vest. Politologul Octavian Milevschi subliniază că Inițiativa celor Trei Mări vizează doar țările Uniunii Europene, prin urmare beneficiile asocierii Republicii Moldova la această inițiativă vor fi tangibile abia după aderarea țării la spațiul comunitar. Republica Moldova și Ucraina sunt binevenite ca state afiliate, observatoare, dar până la urmă eu văd beneficii atinse în cadrul acestei inițiative atunci când cele două state se vor integra plenar în Uniunea Europeană, adică în aproximativ un deceniu, precizează politologul.
Într-o nouă investigație Cutia Neagră Plus, reporterii TV8 au aflat identitatea persoanelor care și-au cumpărat cetățenie moldovenească în urma controversatului program cetățenie prin investiții, lansat de regimul lui Plahotniuc, prin care Guvernul Filip oferea „pașapoarte de aur” străinilor dispuși să verse 100 de mii de euro într-un fond special de investiții. Programul a atras mai mulți miliardari dubioși din întreaga lume, ale căror nume au fost ținute în mare secret timp de patru ani. Deși cei mai mulți beneficiari de „pașapoarte de aur” moldovenești au fost chinezi și cetățeni ai unor state africane, cele mai scandaloase sunt numele beneficiarilor ruși. Trei aplicanți din Rusia, împreună cu membrii familiilor, au devenit cetățeni ai R. Moldova în anul 2020. Este vorba despre un fost bancher vizat în Rusia într-un scandal imens similar furtului miliardului, un fost mogul de presă din Rusia și un businessman din Sankt Petersburg.
Într-un interviu pentru Ziarul de Gardă, ministrul Educației Dan Perciun anunță posibile majorări salariale în învățământul superior, precizând că azi un conferențiar sau lector universitar câștigă la nivelul unui profesor din școală, ceea ce, structural, nu este corect. O să facem o infuzie de resurse, anul viitor, ca să stratificăm mai bine grila salarială, explică ministrul. În învățământul general însă nu se prevăd majorări de salarii. Acestea vor fi tradițional doar ajustate la valoarea inflației. Trebuie să înțelegem că Republica Moldova este un stat care deja cheltuie mult pe educație - 5,8% din PIB, ceea ce este peste media europeană. Ministrul spune că banii din educație se cheltuie ineficient pentru întreținerea edificiilor instituțiilor de învățământ, prea multe și prea mari, raportat la numărul de elevi, și precizează că, dacă această problema nu va fi rezolvată, prin reluarea reformei optimizării, atunci n-o să putem să ne așteptăm la majorări spectaculoase de salarii în învățământul general. Perciun respinge acuzațiile că prin demiterea șefilor direcțiilor Educație din raioane numiți fără concurs, contrar legii, partidul de la guvernare ar vrea să-și pună oamenii în funcții. Toate concursurile vor fi filmate, vor fi publicate, fiecare va putea urmări și trage concluzii privind politizarea sau evaluarea obiectivă a participanților, spune ministrul.
Jurnalistul portalului nokta.md de la Comrat, Mihail Sirkeli, observă că Ilan Shor și susținătorii săi propun un model de dezvoltare a Găgăuziei care nu este sustenabil și anume investirea banilor dubioși în autonomie, refuzul cooperării cu autoritățile centrale și cu partenerii de dezvoltare ai Republicii Moldova. Acest model pare să fie agreat de comunitatea locală și de elitele politice din autonomie. Chiar dacă există oameni în Adunarea Populară care înțeleg riscurile, ei nu sunt capabili și n-au curajul să spună lucrurilor pe nume. În 30 de ani, spațiul public din UTA Găgăuzia a fost curățat de oameni curajoși. În politică au rămas doar cei flexibili, care pot merge la orice compromis, notează jurnalistul. El mai afirmă că preluând conducerea Găgăuziei, Ilan Șor a obținut acces la fonduri importante din bugetul autonomiei și a preluat controlul companiei publice de radio și televiziune a Găgăuziei pe care o poate folosi pentru dezinformare și propagandă.
Ipn.md scrie că în Republica Moldova marea majoritate a cazurilor de suicid implică bărbații. Anul trecut, au fost înregistrate în total 366 de cazuri de suicid, cu 100 mai puține decât în 2021. Suicidul este o problemă majoră, care poate fi prevenită cu costuri reduse, dacă nu ar fi neglijată și înconjurată de stigmatizare, mituri și tabuuri. Potrivit specialiștilor, persoanele cu probleme de sănătate mintală se confruntă adesea cu încălcări grave ale drepturilor omului, discriminare și stigmatizare. Multe afecțiuni de sănătate mintală pot fi tratate eficient la un cost relativ scăzut, dar diferența dintre persoanele care au nevoie de îngrijire și cele care au acces la îngrijire rămâne substanțială. Acoperirea eficientă a tratamentului rămâne extrem de scăzută. În Republica Moldova, există 40 de centre comunitare de sănătate mintală care prestează servicii de asistență medicală și reabilitare psihosocială pentru persoanele cu probleme de sănătate mintală.
Observatorul de Nord din Soroca publică un articol realizat de Asociația Presei Independente despre corupția la Institutul Oncologic din Chișinău. De cele mai multe ori, pacienții sau rudele acestora sunt nevoiți să dea mită pentru efectuarea unor intervenții chirurgicale, eliberarea documentelor ce confirmă necesitatea intervenției chirurgicale sau prestarea în continuare a tratamentului, spune Veaceslav Ionesie, Șef de secție în cadrul CNA. Potrivit lui, unii medici din cadrul instituției sunt cercetați pentru că ar fi cerut mită pentru internare și urgentarea inițierii tratamentului, inclusiv fără programare prealabilă, grăbirea internării, îndreptarea la efectuarea tomografiei sau obținerea de urgență a rezultatelor analizelor medicale. Sumele oferite pentru corupere pornesc de la 100 de lei și ajung până la 50 de mii de lei, precizează Ionesie. De cele mai multe ori, medicii vizați nu-și recunosc vina, în timp ce dosarele care ajung în instanță sunt tergiversate. Potrivit ministrei Sănătății, Ala Nemerenco, Institutul Oncologic este cel mai corupt spital, motiv din care se află sub controlul foarte strict al organelor de investigație.
