Revista presei: Caravela electorală a lui Ilan Șor; Viitorul Republicii Moldova în UE
Caravela electorală a lui Ilan Șor, viitorul Republicii Moldova în UE extinsă și deficitul de peste o sută de mii de tone de lapte, sunt printre subiectele presei, pe care le trece în Revistă Alla Ceapai.
Anticoruptie.md publică o investigație care arată că fundația lui Ilan Șor „Din tot sufletul” este folosită drept paravan pentru organizarea activităților electorale ale candidaților desemnați sau promovați pentru funcții de aleși locali. Reporterii i-au surprins pe aceștia în mijlocul unor evenimente cu tentă caritabilă, sponsorizate de fundație și în cadrul cărora imaginea oligarhului fugar, condamnat la 15 ani de închisoare pentru escrocherie și spălare de bani în proporții deosebit de mari, în dosarul „Frauda bancară”, este folosită pentru a câștiga dividende politice. Tot sub umbrela fundației, grupuri de inițiativă colindă satele Republicii Moldova, colectând semnături pentru așa-numitul proiect „Satul moldovenesc”, iar poliția avertizează că e vorba despre tentative de corupere a alegătorilor. Doar că cei care se lasă convinși să-și depună semnătura în liste nu știu cu siguranță în ce scop vor fi folosite datele lor, dar nici dacă vor vedea vreodată cei 1.000 de lei promiși.
Editorialistul portalului nordnews.md din Bălți Anatol Moraru notează, cu referire la anunțul guvernului că va depune eforturi consistente ca să nu permită fraudarea alegerilor locale, că i-ar plăcea ca politicienii de dreapta să aibă perseverența și pregătirea necesară pentru a putea demonta, prin discursuri, dezbateri, atitudini, demonstrații, materiale promoționale, mașinăria mincinoasă a afiliaților lui Șor, ai căror armă principală este mituirea copioasă a alegătorilor și și promovarea ideii că Șor ar fi un adevărat Mesia, care poate face dezinteresat minuni. Dacă partidele de dreapta nu vor lua atitudine, se va produce o degringoladă similară cu cea din Găgăuzia și viitorul nostru pro-european ar putea fi compromise pentru multă vreme, atenționează editorialistul.
Radio Moldova îl citează pe expertul în politică externă Iulian Groza spunând că mesajul președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, cu privire la extinderea Uniunii Europene și declarația că viitorul Republicii Moldova, inclusiv, este în UE, sunt semnale puternice de susținere pentru Republica Moldova și alte țări candidate în ceea ce privește parcursul lor european. Potrivit acestuia, până în 2030, Uniunea Europeană trebuie să-și stabilească un nou cadru de funcționare și să se reformeze, pentru a putea primi noi membri. Subiectul extinderii Uniunii Europene va prinde contur odată cu scrutinele europene din anul viitor și va depinde în special de viitoarele forțe politice care vor accede la putere, subliniază politologul român, Cristian Pârvulescu. Acesta atenționează că Rusia nu va fi spectator la ceea ce se va întâmpla în Europa, ea va încerca să influențeze asupra opiniei publice europene, pentru a împiedica extinderea Uniunii Europene.
Într-o emisiune la Jurnal TV premierul Dorin Recean a declarat că guvernarea va continua să taie orice tentativă a Rusiei de a submina integritatea teritorială, demnitatea cetățenilor și independența Republicii Moldova. Potrivit premierului, Republica Moldova nu trebuie să reacționeze la reacțiile „isterice” ale Rusiei, dar să-și păstreze calmul și să se preocupe de treburile interne. Premierul a mai afirmat că Republica Moldova nu a fost vreodată „mai independentă energetic” de Rusia și a precizat că autoritățile sunt pregătite inclusiv pentru scenariul în care Gazprom ar putea închide livrarea de gaze naturale în stânga Nistrului. Cetățenii Republicii Moldova din stânga Nistrului sunt protejați și integrați în spațiul nostru, economic și social. În momentul în care un risc se materializează, Guvernul va interveni, a dat asigurări Recean. El a mai subliniat că Republica Moldova niciodată, nu a fost mai bine pregătită de iarnă, cum este acum.
Vocea Basarabiei îl citează pe comentatorul politic Anatol Țăranu spunând că actuala guvernare e sincer atașată ideii de a reforma justiția, doar că nu prea știe ce trebuie de făcut. Țăranu salută ideea creării Tribunalului Anticorupție, dar spune că guvernarea a înțeles târziu necesitatea acestei instanțe extraordinare, despre care societatea civilă vorbește de vreo doi ani. Potrivit comentatorului, guvernarea ar trebui să se grăbească cu crearea acestei instanțe specializate pentru a înfrânge rezistența forțelor ostile reformei și pentru a curăța sistemul de elemente corupte. Sperăm că prin iarnă tribunalul va începe să activeze. Iar asta înseamnă că acei care se opun reformei vor resimți pe propria piele acest lucru”, mai afirmă Anatol Țăranu. Potrivit conceptului, în competența tribunalului anticorupție vor fi toate cauzele Procuraturii Anticorupție si toate contestațiile pe actele Autorității Naționale de Integritate, inclusiv cererile de confiscare a averii nejustificate.
Europa Liberă relatează că fermierii au păreri împărțite despre reforma anunțată de ministrul Agriculturii, Vladimir Bolea, care propune asocierea agricultorilor în cooperative și specializarea activității acestora în funcție regiuni: nord, sud și centru. Pentru producătorii de cereale, care au deja terenuri consolidate, asocierea în cooperative pare să fie avantajoasă. Ar putea reduce cheltuielile pentru tehnica agricolă și dezvolte afacerile în direcția procesării recoltei. Agricultorii care cultivă legume nu prea văd cum s-ar putea asocia între ei. Sunt și dintre cei care cred că asocierea în cooperative nu o să ajute la nimic și că orice activitate agricolă ar fi profitabilă, dacă ar fi piață de desfacere și irigare. Referitor la propunerea de a/și specializa activitățile în funcție de regiuni, agricultorii spun că ar trebui să renunțe la ce produc acum, ceea ce ar necesita costuri și timp.
Într-un editorial pe deschide.md, analistul de politică externă Mihai Isac apreciază că recentul summit al Inițiativei celor Trei Mări a fost un succes deplin pentru Republica Moldova. Proiectele energetice și de infrastructură implementate la nivelul platformei vor ajuta Republica Moldova să se apropie economic, social și politic de Uniunea Europeană. Este de așteptat ca asocierea Republicii Moldova cu această inițiativă să îi permită să devină parte a unor proiecte transfrontaliere. Chiar dacă aceasta s-ar putea întâmpla doar după lansarea efectivă a negocierilor pentru aderare la Uniunea Europeană sau chiar după ce va deveni membră a spațiului comunitar, deja există baza extinderii cooperării în diverse domenii.
TV8 o citează pe președinta Asociației Producătorilor și Procesatorilor de Lapte, Carolina Linte, spunând că Republica Moldova are un deficit anual de 160 de mii de tone de lapte, pe care trebuie să îl importe. Pentru a reabilita sectorul ar fi nevoie de investiții de circa 12 miliarde de lei și de o perioadă de opt - zece ani de zile, menținând politicile care există astăzi și diversificându-le. În exploatații noi avem nevoie să fie concentrate circa 56 de mii de vaci productive și cu o productivitate mare, spune Linte. Ministrul Agriculturii Vladimir Bolea promite subvenții mai mari pentru crearea fermelor moderne și cumpărarea vacilor de lapte.
Și postul TV Nord din Bălți informează într-un reportaj că numărul vacilor, porcilor, caprelor și oilor crescute în grajdurile și țarcurile de lângă casă a scăzut, în medie, cu șase la sută în acest an. Costul mare al furajelor și prețurile mici pentru lapte și carne îi determină pe crescători să renunțe la această activitate, iar producătorii de lactate sunt nevoiți să importe materia primă. Potrivit directorului fabricii de brânzeturi din raionul Rîșcani, Gheorghe Angheluță, cantitatea de lapte produs în Republica Moldova a scăzut cu 35 la sută, în ultimii 3-4 ani. Avem un deficit de producție a laptelui, iar unde este deficit nu e concurență și nici calitate, spune antreprenorul, precizând că importul materiei prime crește costurile de achiziție și de logistica, ceea ce se reflectă în final în prețul achitat de consumatori.
