Revista presei internaționale// Încheierea aparent grabnică a conflictului militar declanșat de armata azeră împotriva forțelor separatiste din Carabahul de Munte; Mesajele liderilor mondiali la Adunarea Generală a Națiunilor Unite
Încheierea aparent grabnică a conflictului militar declanșat marți de armata azeră împotriva forțelor separatiste din Carabahul de Munte, e unul dintre cele mai importante evenimente abordate azi în presa internațională. Majoritatea publicațiilor încearcă să afle care este rolul Rusiei în declanșarea ostilităților încheiate cu depunerea armelor de către separatiștii din Karabach. Presa internațională își îndreaptă atenția și asupra mesajelor transmise de liderii mondiali la Adunarea Generală a Națiunilor Unite privind soluționarea conflictului militar ruso-ucrainean.
Mai multe publicații occidentale ajung la concluzia că Rusia, slăbită de războiul dus împotriva Ucrainei, nu mai este o autoritate de necontestat în Caucazul de Sud. Capacitatea sa de a stabiliza situația în zonă este redusă, iar Kremlinul nu mai vrea să se implice într-un nou conflict.
Publicația britanică BBC observă că operațiunea militară a Azerbaidjanului în Nagorno-Karabach a durat exact 24 de ore. Acordul rapid al conducerii din Nagorno-Karabach cu privire la încetarea focului, în condițiile stabilite de Baku, nu înseamnă altceva decât capitulare și vorbește despre incapacitatea forțelor armene locale de a rezista. BBC precizează că acestea nu puteau să se opună cu armele lor vechi de producție sovietică armatei regulate și bine echipate a Azerbaidjanului. După intensificarea atacurilor asupra țintelor militare de pe teritoriul controlat de armenii din Nagorno-Karabach, era clar că Baku avea planuri militare serioase și nu intenționa să întârzie operațiunea. Conducerea Karabach-ului nu avea de unde să aștepte ajutor oricât de mult i-ar fi cerut protecție prim-ministrului armean Nikol Pashinyan, notează BBC. Era aproape imposibil de trimis întăriri în Nagorno-Karabach în condițiile în care trupele azere controlează în zonă atât suprafața terestră, cât și cerul. Da, și intrarea într-un conflict militar deschis cu Azerbaidjan în condițiile actuale ar fi însemnat pentru Armenia să-și pună în pericol integritatea teritorială și chiar suveranitatea, conchide BBC.
Globe and Mail scrie la rândul său că Azerbaidjanul a așteptat momentul de slăbiciune al Rusiei și a atacat pentru a-și recupera întregul teritoriu. Publicația notează că armata azeră putea face acest lucru încă în 2020 dacă nu intervenea Moscova. Acum însă, contingentul trupelor ruse de menținere a păcii s-a redus simțitor din cauza războiului din Ucraina, iar Moscova a ignorat de luni de zile cererile armenilor de a interveni și de a ridica cu forța blocada nedeclarată azeră a coridorului Lachin, adaugă Globe and Mail.
Daily Telegraph notează că situația din regiune s-a schimbat considerabil din 2020 când președintele rus Vladimir Putin a putut interveni pentru a cere pace după cinci săptămâni de război. Acum însă, Kremlinul nu mai este considerat garant al suveranității armene. Mai mult, observă Daily Telegraph, însăși Armenia s-a distanțat de Moscova abordând o poziție pro-occidentală și refuzând să sprijine invazia rusă în Ucraina. Acesta ar putea fi un motiv în plus pentru care Rusia nu a intervenit să sprijine forțele separatiste din Nagorno-Karabach atacate de armata azeră, presupune Daily Telegraph.
Și Euronews constată într-un editorial că Rusia a asistat pasiv la operațiunea militară azeră nu doar pentru că trupele sale de pacificare din Nagorno-Karabach au devenit mai slabe. Jurnaliștii de la Euronews amintesc că Erevanul a înfuriat recent Rusia refuzând să permită blocului Organizației Tratatului de Securitate Colectivă condus de Moscova să desfășoare exerciții militare pe teritoriul Armeniei. În schimb, săptămâna trecută militarii armeni au desfășurat manevre comune cu forțele armate ale Statelor Unite. În plus, Armenia a oferit asistență umanitară Ucrainei, care, desigur, nu a fost apreciată la Kremlin, conchide Euronews. Potrivit mai multor observatori politici citați de presa internațională, în condițiile în care Rusia e distrasă de războiul din Ucraina și incapabilă să-și protejeze aliații, Armenia are acum nevoie de alți prieteni.
Soluționarea conflictului militar ruso-ucrainean e o altă temă care trezește interesul presei internaționale mai ales după ce președintele Ucrainei a avertizat de la tribuna Adunării Generale că țara sa nu va accepta niciun plan de pace negociat în culise. Celor care nu au simțit războiul de aproape le este greu să compare propriile probleme precum drepturile civile sau energia, cu amenințarea existențială cu care se confruntă o țară atacată. Acesta e răspunsul oferit de președintele ucrainean Volodymyr Zelenskyy la întrebarea jurnaliștilor de la CNN privind cauzele scepticismului unor țări față de necesitatea de a sprijini militar Kievul. În interviul oferit CNN, Zelenskyy îl îndeamnă pe fostul președinte american Donald Trump, care-și propune să revină peste un an la Casa Albă după alegerile prezidențiale, să-și împărtășească public planurile de pace dacă într-adevăr le are. Zelenskyy precizează că e dispus să discute orice soluție, dar avertizează că orice plan de pace conform căruia Ucraina ar ceda teritorii ar fi inacceptabil.
Înfrângerea Rusiei este „singura garanție a păcii”, a declarat într-un alt interviu pentru CNN președintele Poloniei Andrzej Duda aflat la sediul Națiunilor Unite din New York. Sprijinul occidental pentru Ucraina, în timp ce se apără împotriva Rusiei, are consecințe semnificative la nivel global, explică liderul de la Varșovia, îndemnând susținătorii Kievului să rămână uniți. „Trebuie să ne asigurăm că Rusia nu poate, din punct de vedere legal, să schimbe cu forța granițele în Europa”, subliniază Duda a cărui țară se învecinează cu Ucraina. ”Rusia poate fi oprită doar dacă este învinsă și va fi învinsă atunci când Ucraina va împinge armata rusă de pe teritoriile ocupate, grație ajutorului acordat de Statele Unite ale Americii și de întregul Occident”, mai spune președintele polonez în interviul oferit pentru CNN.
Presa internațională analizează și problema spinoasă a exportului de cereale ucrainene în țările Uniunii Europene. De ce blochează țările din estul Uniunii Europene cerealele ucrainene? Se întreabă Deutche Welle amintind că Polonia, Slovacia și Ungaria se opun deciziei de vinerea trecută a Comisiei Europene de a anula restricțiile comerciale privind importul cerealelor ucrainene. Motivele țin de politica internă, explică Deutche Welle și atrage atenția asupra apropierii alegerilor generale în Polonia și Slovacia, inclusiv asupra poziției tradiționale a Ungariei determinate de relațiile prietenoase ale autorităților de la Varșovia cu regimul de la Moscova.
Potrivit Deutche Welle, premierul Poloniei Mateusz Morawiecki nu vrea să riște noi proteste care ar reduce șansele partidului său PiS de a învinge la apropiatele alegeri parlamentare. Așa explică Deutche Welle decizia rapidă a executivului de la Varșovia de a suspenda în mod autonom importurile controversatelor cereale. Disputa pe tema importului de cereale ucrainene are încărcătură electorală și în Slovacia, unde pe 30 septembrie vor avea loc alegeri parlamentare anticipate, care vor stabili direcția viitoare a țării. În sfârșit, în Bulgaria, chestiunea cerealelor ucrainene s-ar putea transforma într-o problemă serioasă de politică internă. Bulgaria este singura țară din estul Uniunii Europene, care a ridicat restricțiile la import la sfârșitul săptămânii trecute. Însă fermierii bulgari protestează în toată țara față de decizia luată de coaliția proeuropeană de la Sofia, transmite Deutche Welle.
Cu excepția Ungariei, membrii estici ai Uniunii Europene au fost până acum cei mai consecvenți susținători ai Ucrainei invadate de Rusia. Însă această solidaritate începe să se clatine. Mai mult, între Ucraina și anumite state din Europa Centrală și de Est există fisuri serioase, semnalează Deutche Welle. Ziariștii germani amintesc că această criză s-a adâncit la sfârșitul săptămânii trecute (15.09.2023), când Uniunea Europeană a ridicat restricțiile comerciale temporare asupra cerealelor și semințelor oleaginoase ucrainene. Polonia, Slovacia și Ungaria se opun acestei măsuri, chiar dacă asta înseamnă încălcarea legislației europene. Iată de ce Ucraina dorește să acționeze cele trei țări în instanță, subliniază Deutche Welle.
