Revista presei internaționale: Dezbaterile din Congresul american pe tema sprijinului pentru Ucraina; Impactul măsurilor punitive impuse Rusiei
Dezbaterile din Congresul american pe tema sprijinului pentru Ucraina continuă să atragă atenția presei internaționale, la fel ca impactul măsurilor punitive impuse Rusiei pentru a o lipsi de fondurile de care are nevoie pentru a-și finanța războiul.
Senatorii americani ai Partidului Democrat și celui Republican discută intens posibilitatea de a include un nou ajutor militar pentru Ucraina într-un proiect de lege care să mențină finanțarea guvernului și după luna septembrie, scrie New York Times. Publicația amintește că anul fiscal în Statele Unite se încheie pe 30 septembrie, iar în Camera Reprezentanților e haos în privința planurilor viitoarelor cheltuieli. În aceste condiții, Senatul vrea să elaboreze un proiect de lege privind aprobarea unor cheltuieli de urgență care ar restabili fluxul de dolari către agențiile federale. Aceste măsuri economice provizorii, ar permite includerea unui ajutor suplimentar pentru Ucraina, indiferent de decizia pe care urmează s-o ia Camera Reprezentanților privind viitoarele cheltuieli bugetare, explică New York Times.
Germania va reduce la jumătate ajutorul acordat refugiaților anul viitor relatează Reuters, citând surse apropiate guvernului de la Berlin. Potrivit agenției de presă, decizia va fi luată pentru a reduce cheltuielile bugetare pe fondul creșterii inflației. Sursele Reuters spun că anul viitor vor fi alocați cel mult de 1,7 miliarde de euro pentru sprijinirea refugiaților, în scădere cu 2 miliarde de euro față de suma acordată în acest an. De la invazia rusă pe scară largă, Germania a primit peste un milion de refugiați din Ucraina, notează Reuters precizând că bugetele orașelor și municipalităților nu mai suportă costurile prevăzute pentru aceștia. Toate cele 16 state federale cer o finanțare sporită pentru a acoperi costurile pentru întreținerea refugiaților, conchide agenția Reuters.
Urmările atacului ucrainean asupra cartierului general al Flotei ruse de la Marea Neagră continuă să atragă atenția mai multor publicații internaționale.
Lichidarea amiralului rus al Flotei Mării Negre de către Ucraina e o „realizare remarcabilă” care nu a mai fost repetată de la al Doilea Război Mondial încoace, titrează Businessinsider, citând un fost comandant al NATO. Amiralul marinei americane James Stavridis a lăudat Ucraina după ce forțele speciale ale țării au anunțat că ar fi ucis vineri un comandant de top în timpul unui atac cu rachetă care a avariat grav cartierul general rus din Sevastopol. Liderul Forțelor Speciale ucrainene Kyryl Budanov a declarat pentru Vocea Americii că alți doi ofițeri superiori ruși, generalul colonel Alexander Romanciuk și generalul locotenent Oleg Țekov au fost răniți în atac.
„Amiralul rus „mort” ar putea să nu fie de fapt mort”, titrează Politico referindu-se la același comandant al flotei ruse de la Sevastopol pe care armata ucraineană susține că l-a lichidat. Redacția europeană a publicației Politico observă că amiralului Viktor Sokolov a apărut ieri în imaginile filmate de agenția rusă de stat RIA Novosti la o reuniune a reprezentanților Ministerului rus al Apărării. Zvonurile despre moartea amiralului Sokolov ar putea fi exagerate în condițiile în care a fost văzut aparent în viață și într-o stare de sănătate bună, scrie Politico.
Mijloacele folosite de Rusia pentru a ocoli sancțiunile economice occidentale e o altă temă abordată de presa internațională.
Mii de tone de cupru rusesc au fost exportate vara trecută prin Turcia în Italia, scrie Financial Times. Potrivit publicației britanice, produsele au fost transportate și vândute unei fabrici de sârmă din nordul Italiei de compania elvețiană Glencore, care e și cel mai mare furnizor de materii prime din lume. Glencore a cumpărat la rândul ei cuprul rusesc de la o altă companie comercială cu sediul în Emiratele Arabe Unite. După cum relatează Financial Times, citând documente vamale, compania elvețiană a exportat prin Turcia în portul italian Livorno cel puțin 5.000 de tone de tablă de cupru produsă de Compania rusă de Mine și Metalurgie ”Ural”. E vorba de-al doilea cel mai mare producător de cupru din Rusia. Glencore a reacționat explicând că a fost o operațiune comercială prevăzută în partea finală a unui contract încheiat înainte de invazia rusă a Ucrainei. „Turcia este un punct de transbordare pentru zincul rusesc, cupru și, într-o măsură mai mică, pentru aluminiu”, se arată în articolul pubicației Financial Times. După cum notează ziarul, până în prezent nu au fost introduse sancțiuni generale pentru comerțul cu metale rusești. Cu toate acestea, au fost impuse restricții unor oligarhi și producători. În special, au fost sancționați managerii companiei metalurgice ruse, dar nu și întreprinderea în sine. Nu există dovezi că Glencore a încălcat sancțiunile, dar acordurile evidențiază dependența Europei de Rusia pentru bunuri esențiale, precum și rolul tot mai mare al Turciei ca centru de transbordare, comentează Financial Times. În același timp, Statele Unite au introdus în iulie sancțiuni mai dure împotriva Companiei ruse de Mine și Metalurgie ”Ural”, dar deja după ce Glencore încheiase ultimele contracte cu marele producător de cupru din Rusia, scrie în concluzie Financial Times.
Aliatul lui Putin „surprins” că economia Rusiei nu s-a „prăbușit” pe fondul sancțiunilor, scrie Newsweek. Omul de afaceri miliardar Oleg Deripaska, descris de publicația americană drept „oligarhul favorit” al lui Vladimir Putin, a fost surprins de rezistența Rusiei la sancțiunile impuse în urma invaziei pe scară largă a Ucrainei. În pofida ioniei exprimate de Deripaska, un expert financiar a declarat pentru Newsweek că, deși economia Rusiei nu s-a prăbușit „ ca de pe o stâncă”, aceasta se afla „pe o pantă descendentă”.
Dar Deripaska, fondatorul companiei de aluminiu „Rusal” - el însuși sancționat de SUA și UE - a povestit cum Moscova a dezvoltat noi legături comerciale cu ”sudul global” sporindu-și investițiile în producția internă, în timp ce sectorul privat s-a dovedit a fi robust. „Da, există cheltuieli de război și tot acest tip de subvenții și sprijin guvernamental, dar totuși este o încetinire surprinzător de lentă”, spune Deripaska. „Economia privată și-a găsit calea de a funcționa.” Între timp, mass-media rusă a raportat cum comerțul cu China a crescut cu aproximativ o treime în primele opt luni ale anului 2023, în timp ce comerțul cu India s-a triplat în prima jumătate a anului până la 33 de miliarde de dolari. De atunci, Rusia a reușit să evite sancțiunile G7 asupra marii majorități a exporturilor sale de petrol. Aceasta este „mai mult o degradare lentă decât o criză”, a spus Weafer, care raportează despre evoluția economică a Rusiei din 1998. De la începutul războiului în Ucraina, pe 24 februarie 2022, numai SUA au impus peste 2.700 de sancțiuni, mai multe decât orice altă țară, potrivit bazei de date a Consiliului Atlantic, notează Newsweek. BBC dezvăluie intențiile Rusiei de a reveni în Consiliul ONU pentru Drepturile Omului după ce în aprilie anul trecut i-a fost supendată calitatea de membru din cauza invadării Ucrainei. Potrivit surselor agenției britanice de presă, diplomații ruși încearcă să obțină realegerea țării lor în Consiliu pentru un nou mandat de trei ani.
După cum notează corespondentul diplomatic al BBC James Landale, aceste alegeri, care vor avea loc în octombrie, pot fi considerate un test important pentru autoritatea internațională a Moscovei. BBC a obținut o copie a unui document în care e reflectată poziția Rusiei. Potrivit agenției britanice de presă, diplomații ruși distribuie copiile documentului membrilor Organizației Națiunilor Unite, cărora le solicită sprijin. Rusia promite să găsească „soluții adecvate la problemele legate de drepturile omului” și intenționează să depună eforturi pentru a nu permite Consiliului să devină ceea ce numește „un instrument care servește voinței politice a unui grup de țări”, referindu-se aparent la statele occidentale. BBC scrie însă că speranțele Moscovei de a-și recăpăta credibilitatea pe scena internațională sunt minime, mai ales după ce luni, Comisia de anchetă privind Ucraina a prezentat un raport cu cele mai recente dovezi ale încălcărilor drepturilor omului săvârșite de Rusia. Președintele Comisiei Eric Moze a declarat în fața Consiliului că în Ucraina continuă să fie găsite dovezi ale crimelor de război, inclusiv tortură, viol și atacuri asupra civililor. BBC amintește și de concluziile separate ale raportorului special al ONU pentru Rusia, Maryana Katsarova, care spunea în urmă cu două săptămâni că situația drepturilor omului din Rusia s-a „deteriorat semnificativ” - cei care criticau invadarea țării vecine fiind arestați, torturați și maltratați.
Iar publicația americană ABC News atrage atenția, ca din cauza schimbărilor climatice alpinismul în munții Himalaya devine mai dificil. Un număr record de persoane au murit în timp ce încercau să urce pe Muntele Everest în acest an. În timp ce guvernul nepalez a dat vina pe schimbările climatice pentru numărul extraordinar de decese, experții spun că încălzirea globală ar putea să nu fie factorul decisiv. Cercetările din ultimii ani au arătat că ghețarii din Himalaya se subțiază, a declarat Joseph Shea, profesor asociat de geomatică a mediului la Universitatea Northern British Columbia, pentru ABC News. Cercetările arată că, dacă emisiile de gaze cu efect de seră nu sunt reduse drastic, ghețarii vor continua să piardă din masă și să se retragă, a spus Shea. Temperaturile înalte de pe tot globul fac imprevizibile atât topografia ghețarilor din Himalaya, cât și modelele meteorologice pe care se bazează alpiniștii pentru a-și planifica calendarul călătoriilor, au declarat experții în alpinism și climatologii pentru ABC News.
