Vlad Plahotniuc a dat în judecată Consiliul Uniunii Europene
Fostul lider al Partidului Democrat din Moldova (PDM), oligarhul Vlad Plahotniuc a dat în judecată Consiliul Uniunii Europene, cerând anularea deciziei din 30 mai, luată de instituția europeană, prin care i-au fost impuse măsuri restrictive având în vedere acțiunile de destabilizare a Republicii Moldova. Solicitarea a fost înregistrată la data de 9 august, dar a fost publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene pe 25 septembrie.
Vladimir Plahotniuc cere Curții Europene a Drepturilor Omului (CtEDO) anularea deciziei Consiliului Uniunii Europene și a Regulamentului de punere în aplicare a hotărârii din 30 mai privind măsurile restrictive în vederea acțiunilor de destabilizare a Republicii Moldova.
În susținerea acțiunii de judecată, Vladimir Plahotniuc a invocat erorile de evaluare care au dus la includerea sa în lista persoanelor sancționate de Uniunea Europeană. Fostul politician a constatat, de asemenea, încălcarea drepturilor sale conform Tratatului privind Uniunea Europeană și Cartei drepturilor fundamentale a Uniunii Europene.
Precizăm că, pe 30 mai, Consiliul Afaceri Generale al Uniunii Europene a adoptat lista primelor persoane sancționate în baza noului regim de sancțiuni al blocului comunitar, pentru contracararea acțiunilor de destabilizare a Republicii Moldova.
În listă se regăsesc Ilan Șor, Marina Tauber, Vlad Plahotniuc, liderul Partidului PACE, Gheorghe Cavcaliuc, și omul de afaceri rus Igor Ciaika, un apropiat al fostului președinte și lider al Partidului Socialiștilor, Igor Dodon.
Amintim că fostul lider al Partidului Democrat din Moldova, Vladimir Plahotniuc, a fugit din țară în iunie 2019, după ce a cedat puterea coaliției blocului ACUM și PSRM. În luna septembrie a aceluiași an, oligarhul a fost dat în urmărire internațională. Pe masa procurorilor sunt șase dosare în care acesta este acuzat de escrocherie și spălare de bani în proporții deosebit de mari, crearea și conducerea unei organizații criminale, îmbogățire ilicită, exces de putere, corupere activă și fals în acte publice. Pentru infracțiunile comise legea prevede pedeapsa sub formă de închisoare de la 8 la 15 ani. În dosarul numit generic "Frauda bancară", procurorii au pus sechestru pe bunuri în valoare de 7,5 miliarde de lei.
