Comunitatea Politică Europeană: Republica Moldova la ea acasă
Joi, 5 octombrie, la Granada, în Spania, va avea loc cea de-a treia reuniune a Comunității Politice Europene, care va aduce laolaltă aproape toți liderii de pe continentul european.
Precedentele două reuniuni au avut loc la Praga și, în luna mai a acestui an, în țara noastră, lângă Chișinău.
Pe baza lucrărilor reuniunilor anterioare ale Comunității Politice Europene, liderii vor discuta în Spania la sfârșitul săptămânii despre modalitățile prin care Europa poate deveni mai prosperă, mai sigură și mai solidă geostrategic.
Un proiect mai veche, privit inițial cu prudență
La treizeci și doi de ani de la proiectul Confederației europene al răposatului președinte francez François Mitterrand, liderii a 47 de țări, de la Islanda la Azerbaidjan, au creat în mod concret un forum de discuții pe subiecte de interes comun. Pentru Emmanuel Macron, cel care a relansat conceptul lui Mitterrand, este vorba și de a propune o cooperare concretă țărilor candidate la UE, în primul rând Ucraina și Republica Moldova (Georgia nu a primit încă statutul de candidat).
În 1991, țările proaspăt eliberate de jugul sovietic bănuiau că proiectul Confederației propus atunci de François Mitterrand era un simplu surogat pentru intrarea lor în CEE. Astăzi, Emmanuel Macron i-a lămurit și liniștit pe liderii estici: obiectivul acestei noi structuri este dimpotrivă să le permită țărilor precum Ucraina sau Republica Moldova, dar și celorlalți candidați, celor din Balcani, să participe la anumite programe ale Uniunii (schimburi de studenți, profesori, cercetători) înainte de aderare. Sau chiar și de a participa la Consiliile de Miniștri ale UE care îi privesc, de exemplu în domeniul energiei.
Lucruri care concretizează în ochii populațiilor acestor țări candidate avantajele unui club (UE) ce pare mereu mai greu de pătruns. Brexitul, pandemia și apoi războiul din Ucraina au accelerat considerabil integrarea internă a UE. Cei Douăzeci și șapte au recurs la un sistem de datorii comune, au cumpărat vaccinuri în comun, au impus împreună sancțiuni masive Rusiei.
Mulți observatori nu iau însă în continuare foarte în serios această inițiativă, «Comunitatea politică europeană», la a cărei reuniune participă, pe lângă țări estice precum Ucraina și Republica Moldova, dar și Turcia lui Recep Tayyip Erdoğan, precum și țări care nu doresc să adere la UE, cum sunt Marea Britanie, Elveția sau Norvegia.
Blocarea agresivității Rusiei
Un alt scop al Comunității Politice Europene este acela de a contracara influențele ostile puternice, ruse și chineze de exemplu, care au înflorit în ultimii ani la marginea Uniunii, în special în Balcanii de Vest, dar și în Ucraina. Această regiune estică a Europei, încă străbătută de linii de fractură adânci și foarte vechi, riscă o permanentă destabilizare. De asemenea, regiunea oferă un teren de acțiune pentru traficanți și mafii, la porțile spațiului Schengen.
Una dintre provocările întâlnirii constă în a nu permite certurile, pentru a nu spune confruntările, care îi opun pe unii dintre invitați să escaladeze. Este complicat să-i faci pe liderii azeri și armeni să stea la aceeași masă. Turcia întreține relații execrabile cu Grecia și Cipru. Serbia și Kosovo au trecut prin ciocniri violente la granița lor în urmă cu doi ani.
Viitorul CPE nu este în acest stadiu asigurat. Ar putea cunoaște aceeași soartă ca și Uniunea pentru Mediterana, lansată cu mare pompă de Nicolas Sarkozy în 2008. Dar în contextul dramatic al anului 2023, Comunitatea Politică Europeană are marele merit de a oferi un forum care lipsea.
Autor: Dan Alexe
