Revista presei: Vizita președintei Comisiei Europene la Chișinău; Alegerea celor mai potriviți candidați la locale
Vizita la Chișinău a președintei Comisiei Europene, alegerea celor mai potriviți candidați la locale și reforma administrației publice – sunt printre subiectele presei, pe care le trece în revistă Alla Ceapai.
Radio Chișinău îl citează pe analistul politic Ion Tăbârță afirmând că vizita la Chișinău a președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, arată odată în plus deschiderea Uniunii Europene pentru Republica Moldova, într-un moment important în care UE își schimbă paradigma de extindere. Al doilea aspect ține de contextul intern. Republica Moldova are o guvernare care, cu toate vulnerabilitățile și neajunsurile sale, își dorește această perspectivă europeană. Problema constă însă în capacitatea de a realiza anumite reforme, angajamente astfel încât, din punct de vedre tehnic, să existe acel substrat pentru decizia politică a UE cu privire la deschiderea negocierilor de aderare cu Republica Moldova.
Într-un interviu la Moldova1, analistul în politică externă, Mihai Isac, spune că vizita președintei Comisiei Europene e un semnal clar că cea mai probabilă în acest moment este o decizie favorabilă de începere a negocierilor de aderare. Această vizită nu este doar un semnal de sprijin, ci și o aducere aminte autorităților de la Chișinău că reformele nu trebuie întrerupte sub nici un pretext, chiar și în pofida unor eventuale pierderi electorale. În acest moment, sprijinul de care se bucură Republica Moldova la nivelul cancelariilor europene este unul fără precedent. Este necesar ca autoritățile de la Chișinău să aibă voința politică pentru a duce reformele până la capăt. Uniunea Europeană este foarte atentă la detalii, iar orice eșec în procesul de reformă a justiției și a altor domenii va fi taxat.
TVR Moldova relatează că în cadrul vizitei președintei Comisiei Europene a fost semnat un amendament prin care, până la sfârșitul acestui an, vor fi debursate 105 milioane de euro destinați Fondului de reducere a vulnerabilității energetice din care sunt acordate compensațiile la facturi în sezonul rece. Fostul ministru al Apărării, Anatol Șalaru, spune că este un ajutor important pentru a atenua un pic impactul creșterii prețurilor, nu doar la energie și gaze, dar subliniază că acești bani sunt pentru consum, nu pentru dezvoltare. Republica Moldova este astăzi o țară asistată social și nu există altă soluție decât ajutorul care poate veni de la UE și alți parteneri de dezvoltare, notează Șalaru. El anticipează că raportul Comisiei Europene din noiembrie va fi favorabil începerii negocierilor de aderare, dar votul politic final din decembrie este incert deocamdată, pentru că sunt unele țări care au mari semne de întrebare și care practic nu sunt de acord cu începerea negocierilor de aderare a Republicii Moldova.
Editorialistul Gazetei de Chișinău, Mircea V. Ciobanu, scrie că partidele și candidații au început campania electorală cu niște constatări dramatice ale treburilor gospodărești, venind să salveze comuna și comunitatea. Iar lacunele sunt multe: calitatea proastă a drumurilor, transportul public prost gestionat, ambuteiajele, anarhia arhitectonică, simpla comoditate și confort uman… etc. Impresia este adesea catastrofală. Și asta se întâmplă, inclusiv, în Chișinău, oraș cu mai mari posibilități. Candidații spun că sunt gata să ia de coarne problemele, să le îmblânzească, să le ducă în ocolul bunului public și să le facă să slujească poporul. Toți ne oferă marea și sarea unor orașe și sate de vis; ne oferă visuri și paradisuri. Doar că alegerea e bine s-o facem nu pe criteriul visului cel mai năstrușnic, ci pe criteriul celui mai convingător, mai real posibil.
Editorialista Ziarului de Gardă Alina Radu spune că se ghidează de 5 pași ca să aleagă din mulți sau puțini pe cei mai potriviți primari și consilieri. În primul rând, analizează integritatea candidaților care urmează, dacă vor fi aleși, să gestioneze comunități și bugetele acestora. Apoi, se uită la abilitățile de manager și de lider ale candidaților, la egalitatea de gen ale competitorilor electorali, la predispunerea acestora de a respecta drepturile tuturor și de a promova incluziunea, precum și la capacitatea de a fi conectați la modernitate, la tehnologii, la ziua de mâine. Primarul nu trebuie ales după modul în care spune poezii, scrie versuri sau organizează petreceri, nici după modul în care își alege parfumul, mașina vacanța sau mafia. Primarul poate fi poet, artist, hoinar, preot sau afacerist, dacă în primul rând e integru, bun manager, respectă drepturile tuturor. Nu vă lăsați cuceriți de concerte și asurziți de cântece, pregătiți întrebări, aflați ce au de ascuns și de arătat, aflați cum gândesc și ce soluții reale au, îndeamnă jurnalista.
Într-un podcast la Europa Liberă, expertul Sorin Ioniță vorbește despre reforma administrației publice moldovene și constată că sistemul de administrare la toate nivelurile trebuie regândit în funcție de nevoile țării, de provocările care vin din economie și procesele demografice. Decidentul politic trebuie să decidă care va fi scenariul final, adică numărul de primării pe care îl dorește și asta va rezulta dintr-o analiză. Sunt diverse scenarii, în funcție de câtă capacitate administrativă minimă vrei să ai într-o primărie. Dacă ești sub acest nivel, înseamnă că nu prea are rost să exiști, explică Ioniță. Câștigul major al reducerii numărului de primării e că pe un teritoriu mai mare să ai o masă critică de clienți pentru servicii și te coordonezi mai ușor. Expertul notează că în contextul negocierilor de aderare, vor veni mai mulți bani și pentru a-i valorifica e nevoie de primării mai mari, cu bugete cât de cât mai închegate, cu specialiști care să poată măcar să scrie un proiect sau să măsoare niște ținte.
TV8 titrează că fermierii moldoveni ar putea exporta cereale mai ușor. Vor avea acces la coridoarele de solidaritate, alături de cei din Ucraina. Anunțul a fost făcut de ministru Agriculturii Vladimir Bolea care a precizat că există deja discuții în acest sens și la nivelul Uniunii Europene. Agricultorul Mihai Gribincea spune că această măsură este foarte necesară pentru a diminua costurile de logistica și de transport care sunt exagerate din cauza fluxului mare de camioane cu cereale care sunt nevoite să stea și săptămâni întregi în vămi. Directorul Serviciului Vamal, Igor Talmazan, precizează că se lucrează la o strategie de fluidizare a traficului în ceea ce privește transportul de cereale. La nivel european se discută construcția liniilor de solidaritate, în comun cu autoritățile din Ucraina, în sudul Republicii Moldova.
Observatorul de Nord din Soroca publică un reportaj despre cum ajung fructele din livezile sorocene pe mesele europene povestind experiența unei companii agricole, creată încă acum două decenii, care a ajuns să fie printre liderii producători și exportatori de fructe și legume proaspete. Zilierii sunt aduși din satele megieșe, iar fructele sunt culese cu atenție, pentru ca mai apoi să ajungă pe mesele celor de peste hotare. O necesitate pentru agricultura modernă sunt frigiderele pentru fructe. Cu o capacitate de 3000 de tone, fructele răcite își păstrează prospețimea atât timp cât sunt depozitate. Fructele căzute pe jos sau care nu au un aspect comercial nu sunt nici ele abandonate, ci sunt culese pentru a fi vândute procesatorilor. Directorul companiei, Oleg Alexandrov, critică politica statului de a sprijini preponderent producătorii mici și mijlocii, în timp ce și cei mari care se confruntă cu multiple probleme și cu credite foarte scumpe.
