Revista presei internaționale: Criza din Orientul Mijlociu unde armata Israelului este pregătită pentru o intervenție militară în Fâșia Gaza
Articolele de pe primele pagini ale presei internaționale sunt dedicate în special crizei din Orientul Mijlociu unde armata Israelului este pregătită pentru o intervenție militară în Fâșia Gaza. Principalele publicații relatează despre situația de ultimă oră din regiune și despre eforturile comunității internaționale de a preveni escaladarea conflictului. Lidia Petrenco a răsfoit presa și vine cu detalii.
Israelul se pregătește de atacuri terestre în Fâșia Gaza și vrea ca cei peste un milion de palestinieni din nordul regiunii să se refugieze în următoarele 24 de ore în sud pentru a nu deveni victime ale bombardamentelor. E mesajul pe care autoritățile de la Tel Aviv l-au transmis înainte de miezul nopții trecute Organizației Națiunilor Unite, relatează BBC citând un purtător de cuvânt al ONU. Agenția britanică de presă notează însă că Organizația Națiunilor Unite se opune măsurilor propuse de Israel, avertizând într-un comunicat asupra consecințelor umanitare devastatoare pe care le-ar avea acestea. BBC transmite că Israelul s-a pregătit pentru o ofensivă terestră, adunând soldați, artilerie grea și tancuri la granița cu Fâșia Gaza.
De la atacul de sâmbătă al grupării Hamas împotriva Israelului au murit peste 1.200 de israelieni și aproape 3.400 au fost răniți, transmit publicațiile internaționale citând date ale Ministerului Sănătății de la Tel Aviv. În același timp, bilanțul victimelor înregistrate în urma bombardamentelor armatei israeliene asupra Fâșiei Gaza depășește 1.500 de morți și 6.600 de răniți, susține Ministerul Sănătății din Gaza. Ziarele internaționale atrag atenția asupra pericolului escaladării crizei din regiune și asupra eforturilor liderilor mondiali de a preveni o catastrofă de proporții.
„După Antony Blinken, un alt oficial american de rang înalt vine azi la Tel Aviv”, transmite Le Monde. Publicația franceză scrie că secretarul american al Apărării Lloyd Austin se va afla astăzi în Israel într-o demonstrație deliberată de sprijin din partea Washingtonului. Le Monde subliniază că oficialul american vine la TelAviv pentru a stabili ce ajutor militar mai pot oferi Statele Unite Israelului pentru distrugerea grupării Hamas. Același ziar amintește că după întâlnirea de ieri cu secretarul american de stat Antony Blinken, premierul israelian Benjamin Netanyahu a reafirmat că Hamas trebuie „zdrobit”, și a avertizat că guvernul său refuză să furnizeze în Fâșia Gaza apă, energie și sprijin umanitar înainte de eliberarea cetățenilor israelieni ținuți ostatici de gruparea palestiniană Hamas. Le Monde precizează că azi, Blinken se întâlnește cu președintele Autorității Palestiniene, Mahmoud Abbas, care cere la rândul său, „încetarea imediată a agresiunii împotriva poporului palestinian”.
Tot azi, președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen și cel al Parlamentului European, Roberta Metsola, merg în Israel pentru „a-și exprima solidaritatea cu victimele atacurilor teroriste ale grupării Hamas, scrie ziarul francez. Le Monde amintește că Uniunea Europeană se opune măsurilor israeliene legate de blocarea furnizării apei și energiei electrice în Fâșia Gaza.
„Israelienii și palestinienii se confruntă cu cel mai mare pericol de la 1948”, scrie The Guardian. Potrivit publicației britanice, există încă o șansă mică de pace dacă sfaturile înțelepte vor prevala, iar marile puteri mondiale vor ști să gestioneze situația. Nimeni nu știe sigur ce va urma, dar distrugerea completă a infrastructurii Fâșiei Gaza, ar putea fi cea mai gravă criză umanitară prin care a trecut regiunea din 1948, semnalează The Guarduan. Ziarul atrage atenția că dacă Hezbollah și forțele palestiniene din Cisiordania se alătură grupării Hamas în lupta împotriva Israelului, ”numărul morților ar putea ajunge la multe mii, iar alte milioane de oameni vor fi alungați din casele lor.
De ambele părți ale gardului, există fanatici religioși fixați pe promisiunile divine și pe războiul din 1948. Palestinienii visează să inverseze rezultatul acelui război. Fani evrei, precum ministrul de finanțe Bezalel Smotrich, au avertizat chiar și cetățenii arabi ai Israelului că „sunt aici din greșeală pentru că Ben-Gurion (n.r. fost prim-ministru al Israelului) nu a terminat treaba în ’48 și nu i-a dat afară”. Anul 2023 le-ar putea permite fanaticilor din ambele părți să-și urmărească fanteziile religioase și să reînceapă războiul din 1948 cu o răzbunare.
Chiar dacă lucrurile nu vor ajunge la astfel de extreme, actualul conflict va bate probabil ultimul cui în sicriul procesului de pace israeliano-palestinian. Prin urmare, forțele externe trebuie să intervină pentru a detensiona conflictul. Oricine dorește pacea trebuie să condamne fără echivoc atrocitățile Hamas, să facă presiuni asupra acestei grupări să elibereze imediat și necondiționat toți ostaticii și să descurajeze Hezbollah și Iranul de la intervenție. În al doilea rând, o coaliție mondială cât mai largă – de la Statele Unite ale Americii și Uniunea Europeană până la Arabia Saudită și Autoritatea Palestiniană – ar trebui să-și asume responsabilitatea pentru viitorul Fâșiei Gaza fără Hamas, să reconstruiască și să demilitarizeze simultan Fâșia Gaza”, conchide The Guardian.
Care sunt regulile războiului și cum se aplică ele în conflictul Israel-Gaza? – e o altă întrebare la care caută răspuns aceeași publicație britanică The Guardian. Dreptul internațional umanitar dictează regulile pe care combatanții trebuie să le urmeze, iar acestea se bazează pe un principiu important: civilii nu ar trebui să fie vizați, notează ziarul.
„Pe fondul ororirilor atacurilor Hamas asupra Israelului și al răspunsului armatei israeliene asupra Fâșiei Gaza, au fost îndemnuri adresate ambelor părți să respecte dreptul internațional. Un principiu central al dreptului internațional umanitar, care este aplicabil tuturor participanților, nu numai actorilor statali, este că civilii nu ar trebui să fie vizați. În plus, același principiu presupune că un atac nu trebuie să fie efectuat dacă „se preconizează că va cauza pierderi accidentale de vieți în rândul civililor, rănirea lor, daune aduse bunurilor civile” care ar fi excesive în raport cu anticipatele câștiguri militare. Există multe alte prevederi, care interzic între altele luarea de ostatici, distrugerea excesivă și însușirea proprietăților sau atacurile asupra spitalelor. O altă prevedere importantă presupune accesul transportului cu ajutor umanitar pentru civilii nevoiași. Dreptul internațional, „jus ad bellum” se referă și la condițiile în care statele pot recurge la război sau la folosirea forței armate.
Autoapărarea, așa cum a menționat Israelul în răspunsul său, este una dintre justificările războiului, articolul 51 din Carta ONU menținând acest drept „dacă are loc un atac armat”.
Totuși, exercitarea acestui drept la autoapărare este încă supusă dreptului internațional umanitar. Cu alte cuvinte, exercitarea legală a legitimei apărări nu permite unui stat să recurgă la mijloace nelimitate și este supus ”jus in bello” pentru a minimiza suferințele în timpul conflictelor armate. Acest lucru va deveni mai mult o problemă în zilele următoare, pe măsură ce atenția se va îndrepta către Gaza”, scrie The Guardian. Publicația încheie articolul amintind că marți, 10 octombrie, șeful politicii externe al Uniunii Europene, Josep Borrell, a declarat: „Israelul are dreptul să se apere, dar trebuie să o facă în conformitate cu dreptul internațional, cu dreptul umanitar”.
Le Figaro scoate în evidență frontul comun pe care l-au făcut Arabia Saudită și Iranul după izbucnirea conflictului israeliano-palestinian. Prințul moștenitor saudit și președintele Republicii Islamice Iran au convenit într-o convorbire la telefon să susțină împreună Palestina, menționează ziarul.
„Războiul dintre Hamas și Israel a dus la prima convorbire telefonică între prințul moștenitor saudit Mohammed Ben Salman și Ebrahim Raissi, președintele Republicii Islamice Iran, de la apropierea lor din februarie... Mohammed Ben Salman, care își conduce de facto țara - tatăl său, regele Salman, fiind în vârstă și bolnav - i-a spus liderului iranian că Riadul „comunică cu toate părțile internaționale și regionale pentru a pune capăt conflictului”. Moștenitorul tronului saudit a subliniat „poziția fermă a regatului în favoarea cauzei palestiniene”. În timp ce Iranul sprijină Hamas militar și financiar, atacul acestuia din urmă asupra Israelului zădărnicește planurile Arabiei Saudite de a-și normaliza relațiile - prin intermediul Statelor Unite - cu statul evreu. Aflate în desfășurare, aceste negocieri par acum să intre în criză pentru o vreme”, constată Le Figaro.
